Justiția lui Plahotniuc, de facto, a protejat acțiunile organizatorilor schemei furtului miliardului din sistemul bancar al țării, afirmă fostul deputat, Grigore Petrenco care mai spune că „de facto, instanțele de judecată au creat acele condiții care au permis realizarea operațiunilor bancare cu risc major, fără de care „furtul secolului” ar fi fost pur și simplu imposibil”.
Se cunoaște că furtul miliardul din sistemul bancar al țării a fost posibil grație unui scenariu bine regizat, unde „fiecare instituție a statului avea rolul său”. Foarte puțin însă se vorbește „despre rolul jucat în „furtul secolului” anume de puterea judecătorească, justiția lui Plahotniuc”, susține fostul deputat, Grigore Petrenco care a dezvăluit „doar un episod, legat de scoaterea unui miliard de dolari din sistemul bancar al țării”.
„Probabil, în premieră va fi făcută publică o serie de decizii ale instanțelor de judecată, care, de facto, au permis acest furt ziua amiaza mare, în care în calitate de executori apar mai mulți judecători: în primul rând ai Judecătoriei sectorului Râșcani, dar și ai Curții de Apel Chișinău, dar și renumiții figuranți ai raportului Kroll”, a declarat Petrenco într-o înregistrare video, plasată pe internet, citat de moldnews.md.
Potrivit lui Petrenco, „analizând o serie de decizii judecătorești din anul 2014, vedem că băieții care au organizat furtul miliardului, s-au pregătit din timp, cel puțin, munca în instanțe și-au început-o încă din luna februarie 2014”.
„Anume în luna februarie 2014, mai exact la 5 februarie, la Judecătoria sectorului Râșcani este înregistrată o cerere, semnată de cetățeanca Nina Abașidze, contra Băncii Naționale a Moldovei, în care cet.Abașidze cere să fie declarată ilegală una dintre deciziile Consiliului de Administrație a BNM și declarate ilegale două regulamente – o serie întreagă de prevederi ale acestor regulamente ale BNM, care se referă la operațiunile cu risc sporit, structurile activelor băncii. În special, este un regulament al clasificării activelor și obligațiunilor bancare, dar și regulamentul cu privire la expuneri mari a activității băncii.
Adresându-se instanței de judecată cu asemenea cerere, dna Abașidze a cerut nu doar declararea ilegală a acestora, dar și suspendarea acestor regulamente pentru perioada precedentă examinării în fond a cererii sale.
De mirare, deși nimic nu ne mai miră deja, dar, judecătoarea sectorului Râșcani, o oarecare Lilia Lupașco practic peste cinci zile a suspendat aplicarea regulamentelor Băncii Naționale, tot ce ține de operațiunile cu risc sporit, structurile activelor băncii etc., deschizând astfel calea unor mașinații bancare de proporții. Or, toate aceste regulamente există pentru a preveni abuzurile, șocurile din sistemul bancar, pentru a preveni ceea ce s-a produs în noiembrie 2014, când din sistemul bancar al țării a fost scos un miliard de dolari în off-shore.
Peste câteva săptămâni Curtea de Apel Chișinău (de remarcat rolul judecătorului Domnica Manole, care a prezidat ședința) anulează decizia primei instanțe și practic restabilește efectul acelor regulamente în sistemul bancar.
Aici începe cel mai interesant! După ce Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia primei instanțe, Judecătoria sectorului Râșcani pur și simplu a fost invadată de cereri similare, în particular, Apostolova Reghina, Lupov Veaceslav, însăși Unibank etc. În pofida existenței deciziei Curții de Apel, Judecătoria Râșcani suspendă respectivele regulamente. Acești judecători au nume: Ludmila Ursu, Serghei Papuh, o serie de alți judecători care până acum nu au trezit interesul nici a Centrului Anticorupție, nici a Procuraturii Anticorupție care n-au investigat rolul lor organizarea, de facto, în realizarea furtului secolului”, dezvăluie fostul deputat.
Petrenco mai amintește că „o ultimă cerere în acest sens a fost depusă de Veaceslav Lupov la 29 iulie 2014, iar Curtea de Apel Chișinău (președintele de ședință – Pruteanu, judecătorul Cimpoi și renumitul judecător Minciună) a avut nevoie de tocmai patru luni pentru ca la 1 decembrie să anuleze decizia primei instanțe și să restabilească actele normative care reglementează sistemul bancar. Dar, deja era prea târziu, pentru că în acest timp, banii din sistemul bancar al celor trei bănci au plecat în off-shoruri. Misiunea a fost realizată”.