Fragmente fosilizate descoperite în 1983 în timpul lucrărilor de extindere a terminalului aeroportului Charleston, din Carolina de Sud, ar putea aparține celei mai mari păsări preistorice, conform unui articol publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences de oameni de știință americani.
Pasărea preistorică ar fi avut o deschidere a aripilor între 6,1 și 7,4 metri și putea zbura pe distanțe foarte lungi deasupra oceanelor pentru a găsi pește, în urmă cu 25 de milioane de ani,
Deschiderea aripilor era dublă față de cea a Albatrosului regal, cea mai mare pasăre care trăiește în prezent, și atacă supremația deținută până în prezent de Argentavis magnificens, pasăre preistorică care a trăit acum 6 milioane de ani, care avea o deschidere a aripilor între 5,5 și 7 metri.
Pasărea descoperită, Pelagornis sandersi, avea picioare scurte și îndesate și își lua zborul fie sărind de pe stânci, fie alergând înainte pe sol. În timpul zborului atingea o viteză de 60 de km pe oră.
Este o fosilă remarcabilă, aproape ca o pasăre din seria „Game of Thrones”, a declarat Daniel Ksepka, profesor la North Carolina State University. Gura păsării era plină de dinți foarte ascuțiți având aspectul unor cuie, ceea ce o făcea să aibă un aspect foarte agresiv, asemenea unui dragon, a adăugat Daniel Ksepka.
Rămășițele păsării, incluzând craniul, oasele aripilor și fragmente ale picioarelor au fost descoperite în 1983 în timpul operațiunilor de extindere a aeroportului Charlestone, însă abia recent studiile au arătat însemnătatea descoperirii de atunci.
Kepska a folosit un program de calculator cu care a estimat dimensiunile păsării, ajungând la concluzia că deschiderea aripilor ar fi putut avea cel puțin 6.4 metri.
Robert Nudds de la Manchester University confirmă că pasărea avea un zbor similar albatrosului, însă este rezervat cu privire la dimensiunea exactă a anvergurii aripilor. În schimb, Kepska crede că ar putea fi descoperite rămășițe ale unor păsări chiar mai mari decât acestea.