Ungaria se distanțează de Kremlin

Ungaria se distanțează de Kremlin

Pe măsură ce tensiunile dintre SUA și Rusia cresc, conceptul de alianță Intermarium între statele est-europene pentru a bloca expansiunea Rusiei către vest câștigă tot mai mult teren.

România și Polonia (ambele cu puternice legături militare cu SUA, un susținător important al Intermarium) sunt demult pilonii acestei alianțe în devenire. Ungaria a fost principalul oponent. Ungaria este văzută uneori ca o națiune paria a Europei pentru legăturile strânse pe care le are cu Rusia, precum și pentru opoziția sa față de Bruxelles. Însă de câțiva ani face curte și Moscovei și Washingtonului. Se bazează pe importurile de gaze naturale din Rusia, dar depinde și de Uniunea Europeană pentru comerț și fonduri structurale iar de NATO pentru securitate. Însă primirea relativ rece făcută președintelui rus Vladimir Putin în recenta sa vizită la Budapesta sugerează că Ungaria renunță la stabilirea unor legături mai strânse cu Kremlinul. Guvernul Ungariei a minimalizat vizibil această vizită, iar liderii celor două țări au preferat să nu țină o conferință de presă așa cum se obișnuiește în astfel de vizite diplomatice.

Relații tensionate

Pentru a înțelege schimbarea modului de abordare a Budapestei față de Rusia, trebuie să înțelegem dinamica relațiilor Ungariei cu Occidentul. Relația Ungariei cu Europa Occidentală rămâne tensionată. Persistă divergențele cu privire la politica UE în problema refugiaților iar Comisia Europeană a început procedurile de infringement împotriva Ungariei pentru adoptarea unei legislații percepută ca represivă la adresa organizațiilor societății civile și a universităților străine.

De asemenea, Budapesta a tăiat relațiile diplomatice cu Olanda pe 27 august după ce ambasadorul olandez care își încheia misiunea în Ungaria a comparat atitudinea față de inamici a guvernului maghiar cu cea a teroriștilor. Principalul punct de dispută între Ungaria și Europa Occidentală a fost în ultimul timp problema refugiaților. Budapesta se opune planurilor UE de relocare a refugiaților în întreaga uniune. 66% dintre unguri sunt de partea guvernului, conform unui sondaj Pew publicat în luna iunie. Și alte țări est-europene împărtășesc poziția Ungariei cu privire la sistemul cotelor obligatorii de refugiați.

Astfel, Ungaria a încercat să dezvolte legături mai strânse cu SUA și Europa de Est. Împreună cu România și Bulgaria, Ungaria a găzduit exercițiile militare Saber Guardian sub comanda SUA. Pe 30 august, ministrul ungar al afacerilor externe a participat pentru prima dată la o întâlnire anuală a corpului diplomatic român. Iar în februarie, ministrul român de externe a participat la o întâlnire anuală a corpului diplomatic ungar. România și SUA și-au consolidat și ele relațiile strategice; Pentagonul a anunțat că va cheltui până la 100 de milioane de dolari pentru modernizarea bazei militare de la Kogălniceanu.

Instituirea unei politici de “îngrădire”

Nimeni în Europa nu își dorește o întoarcere la politica din timpul Războiului Rece și nici Ungaria nu face excepție. Europenii au crezut că pot să se adapteze intereselor Rusiei fără instituirea unei noi politici de “containment”.

Dar, pe măsură ce se desfășurau evenimentele din Ucraina și din restul Europei de Est, SUA a realizat că politica de “containment” este necesară. Acesta este, în esență, scopul Intermarium.

Chiar dacă anterior Ungaria nu a îmbrățișat Intermarium, securitatea țării depinde de NATO și, în consecință, de SUA. Și astfel s-au făcut pași mici, dar notabili pentru realinierea cu Washingtonul și ralierea la Intermarium.

Aceasta nu înseamnă că relațiile dintre Ungaria și vecinii săi est-europeni sunt perfecte. Săptămâna trecută, Ungaria și-a suspendat susținerea pentru ca România și Croația să adere la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Opoziția Ungariei față de aderarea acestor țări la OECD, care nu are o importanță strategică, a fost un gest de susținere pentru comunitățile etnice maghiare din cele două țări, comunități care, pretinde Ungaria, au fost oprimate. Aceste populații vor putea să voteze în alegerile din 2018 din Ungaria și guvernul ungar a dorit să-și arate susținerea prin blocarea accesului în organizație a României și Croației.

Alegerile următoare au avut un rol de jucat și în atitudinea Ungariei față de Rusia. Rusia este văzută ca o alternativă la UE și, într-o țară cu un grad relativ mare de euroscepticism, Orban nu vrea să fie perceput ca fiind prea dur cu Kremlinul. De asemenea, el trebuie să se asigure că Ungaria are acces la energia ieftină pe care o poate furniza Rusia. Orban datorează realegerea sa din 2014 abilității de a reduce costurile cu energia pentru cetățenii Ungariei și trebuie să se asigure că această politică va continua și în 2018.

Factorul energie

Chiar și în lipsa unor alegeri iminente, Ungaria va rămâne dependentă de Rusia pentru nevoile sale energetice. Ungaria importă 80,6 % din resursele sale de gaze naturale din Rusia. Obiectivul lui Orban pe termen scurt este să încheie un acord energetic flexibil și accesibil cu Rusia.

Dar aceste resurse sunt însoțite de riscuri. Gazele naturale importate din Rusia sunt livrate printr-o conductă care traversează Ucraina. Singura alternativă pentru Ungaria la ruta actuală este o conductă care va conecta Bulgaria, România, Ungaria și Austria, numită BRUA și care este acum în construcție. Aceasta ar putea ajuta Ungaria să evite o posibilă blocadă pe ruta existentă, în eventualitatea escaladării conflictului din Ucraina. Rusia și-a folosit resursele energetice ca pe un puternic instrument politic și nu vrea ca aceste resurse să îi fie blocate. O modalitate prin care se poate asigura ca asta să nu se întâmple este creșterea cantității de gaz rusesc păstrat în depozitele din Ungaria, de unde acesta poate fi distribuit pe termen scurt către consumatorii europeni fără utilizarea conductei ucrainene. Astfel, Rusia poate preîntâmpina căutarea de surse alternative de combustibil de către clienții săi. Cele două țări au discutat în luna iulie despre creșterea rezervelor de gaz rusesc din depozitele ungurești. Pentru Ungaria, aceasta ar fi o mișcare tactică. Budapesta știe cât de importante sunt pentru Rusia liniile de aprovizionare prin Europa Centrală și de Est și va folosi acest subiect pentru a negocia accesul la gaze naturale ieftine.

Dar să se bazeze pe energia rusească este totuși o vulnerabilitate pentru Ungaria. De aceea, Budapesta vrea să-și crească producția locală de energie nucleară. De aici planul de a-și moderniza centrala nucleară de la Paks. Dar și acest plan se bazează pe ajutorul Rusiei. Rusia va finanța proiectul cu până la 10 miliarde de Euro sau 10% din costul total, iar Ungaria va trebui să returneze împrumutul în 21 de ani. Comisia Europeană a autorizat proiectul care, conform așteptărilor, va contracta companii locale pentru 40% din lucrările de construcție. Guvernul lui Orban a lăudat proiectul ca pe un mod de a asigura securitatea energetică a Ungariei și de a crea locuri de muncă. Pentru Rusia, cultivarea unor relații strânse cu Ungaria are un scop financiar și unul strategic. Se dorește menținerea unor canale deschise către piețele europene dar și să se arate rușilor că țara nu este izolată, în ciuda sancțiunilor impuse recent de SUA. Dar pentru Ungaria, ar fi riscant să devină prea dependentă de Rusia – s-ar putea periclita în final relațiile Budapestei cu Washingtonul, o componentă cheie a strategiei de securitate a țării. Orban nu va rupe complet relațiile cu Kremlinul, însă pare să se desprindă de sub puterea acestuia.

0