Dintre toate sancţiunile dictate de Occident împotriva Rusiei doar câteva au cu adevărat efectul scontat: cele care lovesc direct în sectorul financiar.
Chris Weafer, partener în cadrul Macro-Advisory, crede că ar trebui făcută diferenţa între sancţiunile impuse Moscovei pentru anexarea peninsulei Crimeea şi cele adăugate ulterior de Bruxelles şi Washington pentru întreţinerea crizei din Ucraina, relatează CNBC.
În opinia analistului, sancţiunile pentru anexarea peninsulei ucrainene vor rămâne în vigoare pe termen nelimitat, deoarece Rusia nu are de gând să renunţe la teritoriul anexat.
Pe de altă parte, impactul acestor măsuri nu este nici pe departe atât de important pentru economia rusă pe cât se dovedeşte a fi cel de-al doilea val de sancţiuni, care au generat izolarea Rusiei pe pieţele financiare internaţionale.
Efectul a fost intrarea în recesiune a economiei Rusiei în 2015, iar acest pachet de sancţiuni reprezintă şi povara pe care Kremlinul ar vrea să o îndepărteze de pe umerii săi cât mai curând, consideră Weafer.
„Sancţiunile pentru anexarea Crimeii nu vor fi retrase, dar celelalte sancţiuni sectoriale, din mediul financiar, tehnologie şi energie şi-au făcut efectul, în special cele din industria financiară. Acestea sunt şi cele pe care Kremlinul le-ar dori diminuate, măcar în relaţia cu Europa, sperând ca apoi SUA să urmeze exemplul Bruxellesului”, atenţionează reprezentantul Macro-Advisory.
Nivelul sancţiunilor adoptate de UE este revizuit odată la 6 luni, pentru menţinerea, reducerea sau înăsprirea acestora fiind necesar votul unanim al ţărilor membre.
Interes mixt
Legate direct de conflictul armat care macină estul Ucrainei, sancţiunile ar putea fi reduse numai dacă se pun în aplicare condiţiile negociate în cadrul acordului Minsk II semnat de cele două părţi în prezenţa reprezentanţilor Franţei şi Germaniei.
Tensiunile recente dintre cele două ţări ar putea să pună sub semnul întrebării procesul de dezgheţare a relaţiilor dintre Rusia şi UE, deşi analiştii Macro-Advisory consideră că noul scandal ar putea fi întreţinut atât de Ucraina, cât şi de Rusia deopotrivă.
„Poroşenko aşteaptă o tranşă de bani de la FMI care nu mai ajunge şi se teme şi de o slăbire a poziţie Europei în fata Rusiei. Moscova este şi ea îngrijorată de lentoarea procesului, aşa că este în interesul ambelor părţi să repună criza ucraineană pe tapet”, crede Weafer.