O teorie enunţată de Albert Einstein în urmă cu o sută de ani a fost confirmată abia acum. Cercetătorii americani au demonstrat existenţa undelor gravitaţionale provocate de ciocnirea găurilor negre.
Einstein a fost, fără doar şi poate, un om de ştiinţă revoluţionar, iar numele lui a devenit sinonim cu inteligenţa sclipitoare. Însă există lucruri mai puţin cunoscute despre faimosul fizician.
Potrivit BBC, Einstein cânta la vioară. Mama sa, Pauline, a fost o pianistă foarte talentată care îşi dorea ca şi fiul ei să iubească muzica. Aşa că a început să îi ofere lecţii de vioară pe când acesta avea şase ani. Dar celui care avea să devină un geniu nu-i plăcea deloc să cânte la vioară şi prefera, mai degrabă, să construiască case din cărţi de joc.
La 13 ani, Einstein şi-a schimbat părerea despre muzică după ce a ascultat muzica lui Mozart. A început să cânte iar la vioară şi a reuşit să se perfecţioneze, astfel că a continuat să cânte la vioară până la finalul vieţii sale.
În timpul primelor sale vizite în Statele Unite la începutul anilor 1930, Einstein s-a adresat conservatorului din Los Angeles, găsind în cvartetul Zoellner, unul dintre cele mai apreciate grupuri de muzicieni din primul sfert al secolului trecut, un sprijin pentru continuarea pasiunii sale pentru muzică. Deşi grupul se retrăsese de pe scenele Americii, muzicienii au stat alături de Einstein, ajuns deja o vedetă mondială prin realizările sale ştiinţifice, şi au cântat împreună legând o prietenie care avea să dureze pentru tot restul vieţii sale.
Părinţii se temeau că e retardat
În copilărie, cu greu îl puteai auzi pe Einstein vorbind. Şi când o făcea, vorbea foarte greu. Înainte îşi spunea propoziţia în gând, sau o murmura, şi abia după ce era sigur că o pronunţă cum trebuie o spunea cu voce tare. Einstein a vorbit aşa până la nouă ani, iar părinţii lui se temeau că era retardat.
La şcoală, nu îi plăceau deloc materiile umaniste. Nici nu excela la ele. Ai lui credeau că e dislexic. Sora sa, Maja, a povestit chiar că profesoara de greacă i-a spus lui Einstein că nu va ajunge nimic în viaţă.
Mai mult, Einstein a picat examenul la facultate. În 1895, şi-a încercat norocul la Politehnica din Elveţia. A trecut examenul de matematică şi ştiinţe la admitere, dar le-a picat pe toate celelalte: istorie, gramatică, geografie. După ce a făcut cursuri speciale pentru admitere, a intrat la facultate în anul următor.
Refugiatul care a schimbat lumea
Evreu din Germania, Albert Einstein a fost nevoit să emigreze în Statele Unite ale Americii, în anul 1932, din cauza presiunilor tot mai crescute ale naziştilor. El s-a stabilit în oraşul universitar Princeton, unde a fost numit profesor la The Institute for Advanced Study şi a primit funcţia de consultant la Divizia de Cercetare şi Dezvoltare, secţia Muniţii şi Explozibili în cadrul Armatei americane.
A refuzat să fie preşedinte
La câteva zile după ce preşedintele Israelului, Chaim Weizmann, a murit, pe 9 noiembrie 1952, Einstein a fost întrebat dacă ar accepta să fie preşedinte. Einstein, care avea 73 de ani atunci, a refuzat. În scrisoarea sa oficială, Einstein a declarat că „nu am aptitudinea şi experienţa pentru a face faţă în mod corespunzător cerinţelor”.
Ciudatul creier al lui Einstein
Imediat după moartea lui Einstein, în 1955, creierul său a fost extras, disecat şi fotografiat de medicul legist Thomas Harvey, cel care a făcut şi autopsia celebrului fizician. Deşi nu avea dreptul să facă asta, Thomas a conservat creierul lui Einstein timp de zeci de ani, într-un subsol.
În anul 2013, fotografiile au fost analizate de cercetătorii de la Universitatea East China Normal din Shanghai şi de la Universitatea de Stat din Florida.
Cercetătorii au comparat corpus callosum, o zonă de fibre care uneşte emisfera stângă şi cea dreaptă cu aceeaşi zonă din creierul unor oameni obişnuiţi. Pentru că Einstein avea 76 de ani când a murit, creierul lui a fost comparat cu al unor persoane în vârstă. Astfel, ei au observat că Einstein avea corpus callosum mai gros în anumite zone, ceea ce sugerează că emisferele cerebrale erau mai bine conectate între ele. Aceasta ar putea fi o explicaţie pentru inteligenţa lui deosebită, cred specialiştii.