Kievul și-a continuat joi ofensiva împotriva rebelilor proruși din estul Ucrainei, refuzând o eventuală revenire la regimul de încetare a focului, cerută miercuri la Berlin de europeni, până când condițiile sale, în special preluarea controlului la frontieră, nu vor fi îndeplinite.
Operațiunea antiteroristă ar putea chiar să se intensifice odată cu numirea unui nou ministru al apărării, numire aprobată în aceeași zi de parlamentul de la Kiev, și a unui nou șef al Statului Major General ucrainean, scrie AFP.
Pentru primul post, președintele Petro Poroșenko a ales un fost polițist, pe Valeri Heletei, cel care a condus Serviciul de protecție a personalităților publice. În funcția de șef al Statului Major, Poroșenko a propus un militar de carieră, pe generalul Viktor Mujenko, format în URSS și participant la operațiunile speciale din estul Ucrainei.
În plan diplomatic, întâlnirea de miercuri de la Berlin a celor patru șefi ai diplomațiilor de la Berlin, Paris, Moscova și Kiev s-a încheiat cu un apel la o reuniune, până cel târziu sâmbătă, a Grupului de contact constituit din Rusia, Ucraina și OSCE, la care să participe și reprezentanți ai separatiștilor, pentru a se ajunge la o încetare a focului durabilă.
Dar acest acord, salutat de ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier, gazda reuniunii, ca „un pas înainte”, nu lasă să se întrevadă deocamdată niciun progres, notează AFP.
Kievul și-a reafirmat miercuri poziția sa, prin vocea ministrului său de externe Pavlo Klimkin, că Ucraina este pregătită să negocieze în cadrul Grupului de contact, dar că o eventuală încetare a focului trebuie să fie „bilaterală” și nu unilaterală, așa cum a fost armistițiul care a expirat luni seara și care a fost marcat de numeroase incidente armate și pierderi de vieți omenești.
La Kiev, numărul doi al administrației prezidențiale, Valeri Cealîi, a amintit miercuri și celelalte condiții ale Ucrainei: preluarea controlului la frontiera cu Rusia sub supravegherea OSCE și eliberarea „tuturor ostaticilor” reținuți de rebeli.
La primul punct, Moscova a propus ca Ucraina să-și trimită grănicerii săi și OSCE observatorii săi în partea rusă a frontierei, pentru a participa la controlul graniței, dar Kievul, fără a respinge deschis această propunere, consideră că ea este insuficientă întrucât ar implica ca cealaltă parte a frontierei să poată rămâne în mâinile separatiștilor.
În ceea ce-i privește pe separatiști, aceștia au afirmat că sunt pregătiți să ia parte la negocieri indirecte și numai cu participarea Rusiei și a comunității internaționale, dar că refuză negocieri bilaterale cu Kievul.
„Dacă Rusia și OSCE ne fac o propunere, noi vom fi de acord pentru a participa la consultări”, a afirmat Andrei Purghin, „vicepremier” al autoproclamatei „republici populare Donețk”.
Pentru analistul politic Vadim Karasiov, director al Institutului pentru strategii globale din Kiev, perspectivele unei noi încetări a focului depinde de situația militară de pe teren.
„În cazul în care Kievul va înregistra succese militare semnificative în estul Ucrainei, autoritățile nu vor merge către o încetare a focului. (…) A opri operațiunea pentru a da timp adversarului să primească întăriri și să-și adune forțele nu ar avea sens”, a explicat el într-o declarație pentru AFP.
„În caz contrar, dacă insurgenții opun o rezistență puternică și ofensiva întâmpină dificultăți, puterea ar putea alege armistițiul”, a adăugat el, apreciind că situația ar putea fi clarificată către sfârșitul săptămânii.
În așteptarea precizărilor legate de data și locul reuniunii Grupului de contact, forțele ucrainene și-au continuat miercuri operațiunile, distrugând o coloană de cinci camioane militare Kamaz ce transportau rebeli în sudul regiunii Donețk, unul din bastioanele insurgenților, a anunțat Ministerul Apărării de la Kiev.
Pe acest fond, președintele francez Francois Hollande și cancelarul german Angela Merkel i-au cerut joi președintelui rus Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, să intervină pe lângă separatiștii din estul Ucrainei pentru a-i convinge să negocieze și să ajungă la un acord cu autoritățile ucrainene.