Într-o serie de sinteze, agenţia DPA pune faţă în faţă poziţiile candidaţilor la preşedinţia SUA Hillary Clinton şi Donald Trump pe temele majore ale politicii americane: politica externă, imigraţie, comerţ, economie, locuri de muncă, impozite, asigurări medicale, avorturi, pedeapsa cu moartea, portul de armă şi criminalitate.
Fosta primă doamnă şi secretar de stat Hillary Clinton se înscrie în general, dar nu în toate cazurile, pe linia Partidului Democrat şi a politicilor preşedintelui Barack Obama. Omul de afaceri Donald Trump este de multe ori în afara poziţiilor tradiţionale ale Partidului Republican.
Politica externă
În politica externă, Clinton este în general pe linia lui Obama, deşi este mai dispusă la intervenţii militare. Ea doreşte reevaluarea completă a politicii faţă de Siria, dar a exclus trimiterea de trupe americane în Irak şi Siria.
Trump doreşte resetarea întregii politici externe a SUA, conform sloganului „America First” (Mai întâi America). El a afirmat că aliaţii Statelor Unite, cum ar fi statele europene membre NATO şi Japonia, să plătească pentru protecţia militară americană. Angajamentele militare americane ar trebui reduse, iar lupta împotriva terorismului ar urma să fie intensificată. Trump îl apreciază pe preşedintele rus Vladimir Putin.
Clinton este pentru închiderea închisorii de la Guantanamo şi este împotriva torturării suspecţilor de terorism; Trump este de părere că trebuie folosită în continuare închisoarea din Cuba, iar waterboarding-ul – tortura prin simularea înecului – ar trebui permis.
În 2012, Clinton – la vremea respectivă secretar de stat – a numit Tratatul Trans-Pacific/TTP) „standardul de aur” al tratatelor comerciale. În campania electorală, ea a cedat extremei stângi a Partidului Democrat şi afirmă că se va opune tratatului, care încă nu a fost ratificat, şi că nu va semna niciun acord defavorabil Statelor Unite.
Trump nu doreşte niciun fel de tratate de liber schimb, despre care afirmă că duc la pierderea de locuri de muncă în America. Tratatul trilateral NAFTA între Canada, SUA şi Mexic este după părerea sa „cel mai prost acord comercial din toate timpurile”.
Citeşte şi: Alegeri în SUA: Statele cheie în bătălia prezidențială
TTP şi TTIP (tratatul transatlantic pentru investiţii şi comerţ în curs de negociere între SUA şi UE) nu vor fi aplicate sub o eventuală preşedinţie Trump. Linia sa este departe de a Partidului Republican, care sprijină tradiţional deschiderea pieţelor. Candidatul este critic şi faţă de relaţiile comerciale cu China, care „jefuieşte” Statele Unite prin politici comerciale neloiale.
Imigraţie
În privinţa imigraţiei, Clinton ar urma să deschidă calea spre cetăţenia americană celor 11 milioane de rezidenţi ilegal în SUA. Trump vrea un zid la graniţa cu Mexicul, pentru care să plătească partea mexicană, şi deportarea în ţările lor de origine a tuturor imigranţilor ilegali, printre care – afirmă el – sunt mulţi criminali şi violatori. Pe scurt, candidatul republican vrea o politică de toleranţă zero. Aceasta ar include şi interdicţia de a intra în SUA pentru toţi musulmanii, „până când politicienii reuşesc să-şi dea seama ce se întâmplă”.
Economie
Clinton consideră că economia SUA va fi susţinută de o industrie modernă, inclusiv de energia regenerabilă, domeniu în care ar dori să vadă SUA pe primul loc în lume. Altfel, ea este adepta păstrării statu quo sau a unor schimbări minore.
Trump susţine relansarea surselor tradiţionale de energie şi promite minerilor trimişi în şomaj în statele Virginia de Vest şi Kentucky că îşi vor recăpăta locurile de muncă în extracţia cărbunelui. În general, el doreşte reorientarea economiei americane dinspre servicii spre producţia industrială.
Clinton intenţionează să reformeze piaţa muncii prin majorarea salariului minim de la 7,25 la 12 sau chiar 15 dolari pe oră. În acest domeniu, a fost obligată să adopte politicile sociale ale lui Bernie Sanders, rivalul său în campania internă pentru desemnarea candidatului Partidului Democrat. Sanders şi susţinătorii săi, pe care Clinton contează acum, au opţiuni mult mai de stânga.
Trump promite locuri de muncă în industrie, în special în mineritul cărbunelui şi exploatarea gazelor de şist. El este de părere că firmele americane ar trebui să producă în SUA, nu în străinătate, iar expulzarea imigranţilor ilegali va elibera locuri de muncă pentru americani.
Impozitele nu ar trebui modificate, potrivit lui Clinton, decât la extreme; ea intenţionează să majoreze semnificativ impozitele pentru cei care câştigă peste 250.000 de dolari pe an.
Dimpotrivă, Trump are de gând să taie impozitele pentru firme de la 35% la 15% şi să plafoneze impozitul pe venit la 33% pentru cei cu câştiguri mari. Salariile mici vor fi parţial sau total scutite de impozitare prin diferite deduceri fiscale. Un sondaj Forbes arată că planul său ar aduce celor mai bogaţi americani economii cu impozitele de 275.000 de dolari pe an, iar celor mai săraci – doar 128 de dolari.
Asigurări medicale
Sistemul de asigurări medicale generale cunoscut ca Obamacare va fi menţinut şi chiar extins de Clinton, dacă va fi aleasă preşedinte. Membrii de familie ai titularilor de asigurări medicale şi persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de condiţii de asigurare mai bune.
Trump ar desfiinţa imediat Obamacare în favoarea unei pieţe de asigurări medicale exclusiv private. Contribuţiile la asigurări ar urma să fie deductibile fiscal, iar statele ar urma să se concureze în materie de reducere a costurilor.
Avorturi şi căsătoriile între persoane de acelaşi sex
Clinton este împotriva interzicerii avorturilor sau limitării deciziei femeilor de a deveni sau nu mame. Trump a trecut de la aceeaşi poziţie la cea opusă, afirmând din martie încoace că avorturile trebuiesc interzise, cu excepţia unor cazuri extreme (viol, incest, riscuri majore de sănătate pentru mamă). La un moment dat, el a susţinut că ar trebui cumva pedepsiţi atât medicii, cât şi femeile care practică avortul; ulterior, el a exclus pedepsirea femeilor. Organizaţia non-profit Planned Parenthood, care furnizează servicii de planificare familială şi avorturi, ar beneficia în continuare de finanţare sub preşedinţia lui Clinton, dar i s-ar tăia fondurile sub Trump.
Căsătoriile între persoane de acelaşi sex ar trebui recunoscute legal după părerea lui Clinton, dar nu şi după a lui Trump. Ambii candidaţi sunt însă împotriva discriminării homosexualilor.
Pedeapsa cu moartea şi dreptul de a purta arme
Ambii candidaţi sunt pentru menţinerea pedepsei cu moartea – Clinton, doar în cazuri grave, iar Trump în special pentru oricine ucide un poliţist.
Clinton crede că dreptul americanilor de a deţine şi purta arme, conform celui de-al doilea amendament la constituţia SUA, trebuie respectat şi păstrat, dar condiţionat de verificarea antecedentelor celor care vor să cumpere o armă.
Trump, susţinut de organizaţia de lobby National Rifle Association, argumentează că violenţa armată poate fi combătută cel mai bine dacă mai mulţi cetăţeni au arme şi se pot apăra.
Clinton este împotriva încarcerării masive şi a criticat subiectivitatea pe criterii rasiale a forţelor de ordine. Toţi poliţiştii ar trebui să poarte camere video, pentru a înregistra circumstanţele arestărilor sau uzului de armă.
În ciuda statisticilor care nu arată aşa ceva, Trump susţine că violenţa a scăpat de sub control, iar poliţia ar trebui să se bazeze pe profiluri etnice sau rasiale în căutarea suspecţilor. Poliţia nu este rasistă şi nu trebuie dotată cu camere video, consideră candidatul republican.
Pe 8 noiembrie vom vedea cine a reuşit să îi convingă pe americani că vor avea o viaţă mai bună dacă îl va vota.