Companiile aeriene europene sunt printre cele mai puţin profitabile din lume, din cauza concurenţei agresive din partea operatorilor low-cost şi a companiilor aeriene din Golf, conform unui studiu realizat de Coface.
Crearea unei pieţe unice a favorizat intrarea unor noi jucători, în special companii aeriene low-cost, provocând o scădere substanţială a preţurilor pentru zborurile interne. Astfel, numărul de rute de zbor operate de mai mult de doi concurenţi a crescut de patru ori între 1992 şi 2012, se arată în studiul Coface.
În acelaşi timp, concurenţa a crescut şi mai mult, chiar mai rapid pe rutele cu distanţe lungi, companiile aeriene din Golf înregistrând performanţe excelente. Acest lucru se datorează în special strategiei agresive a autorităţilor publice, al căror obiectiv este de a stimula regiunea. Interesul companiilor aeriene din Golf faţă de companiile aeriene europene s-a accelerat recent, din cauza incapacităţii de a obţine noi drepturi de trafic.
Dacă cele din Europa cu greu ajung la câștiguri de 0,6 dolari americani per pasager, atunci cele din Golf câștigă de 10 ori mai mult. În același timp, o creștere importantă a profitului a înregistrat în 2013 America de Nord, însă aceasta s-ar putea dovedi nesustenabilă.
Cu o penetrare a pieţei de 51.000 de locuri pentru fiecare milion de locuitori, piaţa europeană pare relativ bine dezvoltată. Elasticitatea dintre creşterea gradului de îmbogăţire şi traficul aerian pare să fie mult mai mare în ţările în curs de dezvoltare. La o creştere de 10% a PIB-ului, cererea de transport aerian în aceste ţări a crescut cu 20%, faţă de 15% pentru ţările dezvoltate. Cel mai mare potenţial de creştere se afla în Asia, atât pentru moment, cât şi în viitor. De exemplu, în China, între 1992 şi 2012, numărul de zboruri săptămânale a crescut de la 2.184 la 52.651.
Companiile aeriene europene au devenit cele mai puţin profitabile din lume, aşa cum se arată în declaraţiile de profit ale companiilor Air France şi Lufthansa din 2014. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană suferă din cauza sub-capacităţilor aeroportuare, legate de un deficit de investiţii. Această saturaţie ar putea reduce perspectivele pentru captarea cererii şi ar putea creşte costurile de exploatare cu 50% până în 2050.
„Confruntate cu această presiune concurenţială în creştere, două scenarii sunt posibile: să investească masiv pentru a captura cererea tot mai mare sau să fuzioneze pentru a supravieţui. Această a doua ipoteză pare să fie cea mai probabilă, dacă avem în vedere modificările observate pe piaţa internă americană, care a experimentat foarte multe fuziuni”, comentează Guillaume Baqué, economist în cadrul Coface.
În Europa, un prim val de fuziuni a avut loc (Air France/KLM, Lufthansa/Swiss Air Lines, British Airways/Iberia etc.), dar aşteptările privind profitabilitatea rămân încă foarte scăzute. O fuziune viitoare este probabilă, apreciază cei de la Coface. Cu toate acestea, dacă apariţia unor super-jucători în Uniunea Europeană ar putea permite o mai bună abordare a concurenţei străine, ea va fi însoţită de noi probleme, precum o posibilă reducere a destinaţiilor şi o creştere a preţurilor.