NASA a anunţat, luni seară, că au fost descoperite dovezi spectrale ale prezenţei sărurilor hidratate pe Marte, precizând însă că nu au fost găsite probe directe ale prezenţei apei în stare lichidă pe planeta roşie. Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), şi Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, au explicat pentru Mediafax relevanţa acestei descoperiri.
Preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), a precizat că „descoperirea unor forme care seamănă cu torenţii lichizi, adică unor forme care sugerează apă lichidă, conţinând multe săruri, are o importanţă deosebită pentru cunoaşterea planetei Marte”.
Potrivit acestuia, aceste fenomene au fost descoperite în patru zone diferite, fără legătură între ele, pe planetă.
„Ele prezintă importanţă, o dată pentru că apa pe Marte continuă să existe într-o stare dinamică şi atunci ne putem gândi la prezenţa vieţii pe planetă, a unor forme de viaţă simple. Altă importanţă este dată de faptul că apa sub formă lichidă facilitează realizarea unor următoare misiuni cu echipaj uman pe planeta Marte, pentru că va fi nevoie să transportăm ceva mai puţină apă. De asemenea, un alt mesaj, poate mai puţin pozitiv, este legat de faptul că planeta Marte ar fi putut fi infestată cu bacterii aduse de sondele terestre care au reuşit să aterizeze pe această planetă în timp, mai ales cele de la început şi, existând lichid, bacteriile ar fi putut cumva să ajungă în această formă şi atunci identificarea de forme de viaţă specifice planetei Marte să fie un pic mai dificilă”, a declarat Marius-Ioan Piso.
Despre această descoperire, cercetătorul Adrian Sonka a declarat că ar putea fi percepută fără prea mare importanţă, având în vedere că oamenii nu se află pe planeta Marte, prin urmare, n-au nevoie de apă, însă „apa pe Marte acum înseamnă apă mai multă în trecut şi asta este important pentru viaţă, pentru apariţia vieţii”.
„Tot aşteptăm să găsim marţieni, dar n-am găsit niciodată, însă, cu cât descoperim mai multe locuri unde a fost şi este apă, e mai bine. Avem mai multe locuri în care să căutăm în continuare. Se ştia de mult că pe Marte există apă, în stare solidă, adică gheaţă, şi urmele acelea – care au fost arătate şi acum – s-au descoperit de mulţi ani, însă nu se ştia ce curge acolo. Acum s-a descoperit că e sare multă. Apa amestecată cu sare îngheaţă mai greu. (…) Sarea aia înseamnă că apa nu îngheaţă foarte repede şi are timp să se scurgă. Pe Marte, fiind foarte frig chiar şi ziua, îngheaţă repede. Noi am descoperit-o curgând. Deci există cel puţin în zonele alea”, a declarat Adrian Sonka.
Totodată, cercetătorul a precizat că „e prima oară când avem o dovadă ştiinţifică că ar putea curge apă acolo”, aceasta fiind noutatea anunţului făcut de NASA.
„Interesant este că nu se ştie de unde vine apa asta. Fie vine din atmosferă, sarea aia s-o absoarbă din atmosferă, fie vine din interior, apă care poate fi sub formă de lacuri sau râuri, în subteran e presiunea atmosferică mai mare”, a mai spus Sonka.
NASA a anunţat, luni seară, într-o conferinţă de presă difuzată pe site-ul agenţiei spaţiale, că fâşiile de săruri hidratate pe care le-au descoperit pe versanţii craterelor de pe Marte au fost „create de fluxuri de apă în stare lichidă”.
Savanţii americani sunt de părere că acele fâşii de sare hidratată – care au o culoare întunecată – ce apar pe scoarţa planetei Marte sunt în mod direct asociate cu fluxurile de apă care curg în mod periodic pe planeta roşie.