Comentatorii ruşi au vorbit deschis despre divizarea Ucrainei şi a R. Moldova pentru a susţine comunităţile etnice ruse şi a slabi aceste ţări, însă, mai nou, a apărut şi tema fragmentării României.
Analistul american Paul Goble atrage atenţia, înWindow on Eurasia, că Dmitri Rodionov a scris un articol pe tema divizării României.
Articolul, publicat de APN.ru, începe de la premisa că anexarea Crimeii şi criza din Ucraina au reconcentrat atenţia asupra posibilităţii alipirii Transnistriei, republica separatistă moldoveană, la Federaţia Rusă. Problema transnistreană ar trebui tranşată „în paralel cu problema ucraineană”, scrie analistul rus.
Dacă se realizează proiectul lui Vladimir Putin pentru Novorossyia, chestiunea Transnistriei este ca şi rezolvată, întrucât republica separatistă va avea graniţă cu Rusia. În schimb, dacă Kievul este capabil să oprească ruperea estului ţării, continuă Rodionov, „va apărea un zid” între Rusia şi Transnistria, sub forma unui stat ostil, ale cărui acţiuni vor exclude orice posibilitate de reunificare.
Deşi este o problemă veche, chestiunea transnistreană şi cea moldovenească au fost aduse în atenţie în ultimele luni şi sunt mai importante acum, aşa că la Moscova s-au pronunţat două curente de opinie cu privire la care este cea mai bună cale de acţiune.
Prima poziţie spune că Transnistria este „avanpostul nostru occidental”, care nu trebuie cedat niciodată. Potrivit acestei poziţii, aderarea Moldovei la UE, singură sau ca parte a României, va elibera, în cele din urmă, Transnistria şi va pune bazele recunoaşterii sale. Cei care susţin această poziţie, arată rusul, spun va fi mai bine dacă R. Moldova devine parte a României.
A doua poziţie susţine că Rusia „are nevoie de toată Moldova” drept avanpost în Occident şi trebuie să se asigure că acest stat este un aliat al Rusiei şi participă la Uniunea Eurasiatică. Dacă Moldova se angajează pe acest curs,Rusia va trebui să-şi sacrifice visele de independenţă pentru Transnistria.
Cum Moldova pare a se apropia tot mai mult de Europa, cei care se pronunţă în favoarea dezmembrării acestei republici, par a căpăta un avantaj. Şi ce ar trebui să facă Rusia în aceste condiţii? Să continue să se concentreze pe Transnistria sau să insiste pentru Moldova pe de-a-ntregul, calculând că „teroarea integrării europene va produce o schimbare de regim la Chişinău şi o inevitabilă schimbare de drum?”, se întreabă Rodionov.
Analistul continuă arătând că, indiferent ce curs alege Moscova, este improbabil ca România să cedeze pretenţiile teritoriale asupra Moldovei, şi, în consecinţă, Moscova trebuie să se gândească ce face cu ţara noastră, care nu a făcut niciodată parte din URSS, doar din blocul sovietic.
Este menţionat un precedent istoric „util”: interesul Rusiei în secolul XVIII de a crea Dacia ca stat tampon unificat, între Rusia şi Imperiul Otoman. S-au făcut progrese în acest sens însă „după înfrângerea Rusiei în războiul Crimeii, provinciile danubiene au devenit loiale Occidentului, care le-a unificat”.
Evoluţiile următoare au condus la „formarea paralelă a comunităţilor politice – Moldova (în Imperiul Rus şi apoi în URSS) şi Romania, două naţiuni şi chiar două limbi”, continuă Rodionov, potrivit analistului american.
La căderea URSS, unii români au cerut ca Moldova să se unească cu România. Însa „în pofida înfrângerii Rusiei în Războiul Rece şi dezlegării mâinilor României, nimeni nu a decis sî încalce ‘status quo-ul’ care exista din timpul URSS”. În acelaşi timp, a apărut totuşi un grup în România care se caracterizează drept „moldoveni” şi care văd Romania drept „o unitate artificială”, continuă analistul rus.
Rodionov conchide că este „la modă” să te angajezi în tot felul de preziceri politice şi fantezii geopolitice. Însă, aşa cum au arătat evenimentele din Ucraina, „cineva se poate aştepta la cele mai improbabile rezultate geopolitice – în definitiv, cine, în urma cu câteva luni, şi-ar fi imaginat că peninsula Crimeea va deveni parte a Rusiei?”.
Având în vedere viteza cu care se mişcă lucrurile, de ce „să nu se întoarcă Rusia la ideea” din urmă cu trei secole, insistând pentru crearea Daciei ca stat tampon, mai ales că Turcia, slabă de una singură, este de fapt un avanpost al Occidentului?
„La un moment dat, Occidentul a tăiat Romania, făcând-o tampon între sine şi Rusia. Şi noi avem nevoie de un tampon în acelaşi loc şi am avut această idee mai devreme decât Occidentul. Nu e momentul să reîmpărţim România? Bineînţeles, după împărţirea Ucrainei?”, încheie Rodionov.