Suedia ia în considerare revenirea la serviciul militar obligatoriu, pentru a acoperi deficitul de personal din armată, în faţa provocărilor reprezentate de Rusia şi valul de imigranţi.
Tema a apărut de mai multe ori în ultimele luni în discursul oficialilor de Stockholm, iar ministrul de Externe, Margo Wallstrom, crede că această problemă ar trebui adusă în dezbatere, în contextul reluării acţiunilor ostile ale Moscovei în Europa, anunţă International Business Times.
Rusia şi imigranţii, provocări majore
„Sunt printre cei care favorizează o variantă modernă de serviciu militar obligatoriu, în care bărbaţii şi femeile să fie reprezentaţi în mod egal, la fel ca şi militarii rezervişti şi civilii.
Imaginaţi-vă ce bine ar fi fost să avem civili în rezervă, în toamna anului trecut, pentru a suplimenta forţele agenţiei pentru imigraţie”, a comentat Wallstrom în cadrul unei conferinţe dedicate apărării.
În 2015, Suedia a primit 160.000 de refugiaţi, raportul dintre aceştia şi populaţia locală fiind cel mai ridicat din Europa.
Serviciul militar obligatoriu din Suedia a fost abolit în 2010, la propunerea guvernului de centru-dreapta din acea perioadă.
În acest moment însă, coaliţia formată din Social-Democraţi şi Verzi crede că revenirea la înrolările în masă ar fi o soluţie bună pentru a consolida armata suedeză.
Un sondaj de opinie efectuat la începutul acestui an arată că ideea se bucură de susţinerea a 70% din populaţia Suediei, respondenţii arătându-se de acord şi cu varianta egalităţii între sexe.
Doar 16 procente din populaţia adultă a ţării se opune revenirii la serviciul militar obligatoriu.
Deficitul de personal al forţelor armate suedeze se ridică la 7.500 de soldaţi, mulţi rezervişti fiind chemaţi la datorie pentru a suplini lipsa noilor recruţi, arată cotidianul suedez Local.
Problema lipsei de personal în armata suedeza vine într-un moment în care Rusia manifestă tendinţe ostile faţă de statele europene din zona Mării Baltice şi îşi continuă rolul de agitator în estul Europei prin întreţinerea conflictului din estul Ucrainei.
Acţiunile provocatoare ale Moscovei din ultimii doi ani au constat şi în verificarea capacităţii de răspuns a forţele aeriene sau navale ale statelor din Peninsula Scandinavă.