Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) şi Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) vor plăti o recompensă de peste 32.000 de euro unui bărbat care a descoperit în 2013, cu ajutorul unui detector de metale, peste 47.000 de monede otomane din prima jumătate a secolului al XV-lea, acesta fiind cel mai mare tezaur recuperat de pe teritoriul României până în prezent.
Ministerul şi MNIR sunt obligate la plata recompensei de 32.425 de euro printr-o decizie pronunțată recent de Curtea de Apel București, într-un proces intentat de Iulian Enache împotriva celor două instituţii.
Potrivit hotărârii instanţei, ministerul şi muzeul trebuie să plătească suma de 32.425 euro în echivalent în lei la cursul BNR la data plății, compusă din recompensa de 30% și bonificație de 5% din valoarea tezaurului, şi la plata dobânzii legale începând cu data de 22 decembrie 2015 până la data de 9 februarie 2017.
Potrivit lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, director MNIR, după ce a descoperit monedele în localitatea Goleşti, judeţul Vâlcea, cu ajutorul unui detector de metale deținut în mod legal, Iulian Enache a informat Primăria şi muzeul şi le-a predat voluntar.
„Gestul său a fost apreciat ca unul foarte pozitiv de Guvernul României (care dorea să încurajeze predarea voluntară a descoperirilor, inclusiv a celor făcute cu detectorul de metale), cu echivalentul în lei a sumei de 10.000 de euro. Guvernul a considerat că este mai important să împiedice scoaterea din ţară a descoperirilor arheologice şi numismatice, inclusiv prin premierea cetățenilor care fac astfel de descoperiri și le predau în mod voluntar”, a declarat Oberländer-Târnoveanu, pentru Agenţia de presă News.ro.
„Identificarea şi expertizarea unui număr de 47.296 a durat peste doi ani. Monedele au fost evaluate de o comisie neutră de experţi din afara MNIR, care au stabilit că recompensa datorată se ridică la 41.690 de euro. Între timp, Ministerul Culturii a emis, în aprilie 2017, un act normativ (instrucţiunea nr. 2), prin care interzicea muzeelor să plătească recompensa legală, prevăzută de legea 182/2000 pentru cei care descoperă şi predau tezaure”, a explicat directorul MNIR.
Ernest Oberländer-Târnoveanu susţine că de fapt, instrucţiunea numărul 2 conţine prevederi „ilegale şi neconstituţionale” şi că a cerut MCIN să o abroge.
El a precizat că Iulian Enache a deschis procesul împotriva MNIR şi MCIN în octombrie 2016, la peste doi ani după ce a depus monedele.
„Instanţa a stabilit că descoperirea are un caracter întâmplător, Iulian Enache a acţionat cu bună credinţă şi este îndreptăţit să primească o recompensă de aproximativ 32.000 euro şi dobândă datorată întârzierii. Recompensa va fi plătită de MNIR şi MCIN. MNIR a dorit să rezolve problema pe cale amiabilă, dar decizia conducerii Ministerului Culturii din 2016 a împiedicat acest lucru”, a mai spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, MNIR şi MCIN putând depune cerere de recurs.