Lovitura dată serverelor Partidului Democrat din SUA şi dezvăluirile apărute pe WikiLeaks au furat atenţia publicului american şi nu numai, dar adevărul este că informaţii mult mai importante s-au scurs cu ceva timp înainte pe un portal mult mai obscur.
DCLeaks.com a aruncat pe piaţă date culese din mailurile şi calculatoarele unui general NATO, ale organizaţiei filantropice patronate de George Soros şi ale unei asociaţii de susţinători din Chicago ai lui Hillary Clinton, după cum relatează Bloomberg.
Mai mult, experţii în securitate cibernetică susţin că ambele dezvăluiri poartă amprentele aceleiaşi grupări de hackeri din Rusia, suspectată că ar fi spart serverele democraţilor în timpul convenţiei naţionale a partidului.
Arhivă vastă
Documentele apărute pe DCLeaks în cursul lunii iunie demonstrează că hackerii ruşi ar putea avea planuri mai elaborate decât simpla influenţare a alegerilor prezidenţiale din SUA, unele care vizează atât politica externă a actualei administraţii de la Casa Albă, cât şi pârghiile politice de care se folosesc aleşii americani.
Totodată, experţii în securitate cred că hackerii mai au şi alţi aşi în mânecă, aşteptând doar momentul oportun pentru a răspândi diverse informaţii în mediul online.
Datele sustrase din calculatoare şi mediul online par să fi fost strânse cu grijă de-a lungul timpului, unele datând chiar de câţiva ani.
Printre victimele atacurilor se numără ofiţeri ai armatei americane şi comandanţi NATO, dar şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă, fundaţie finanţată de miliardarul american George Soros, reprezentanţii acesteia susţinând că datele au fost sustrase din serverul intranet folosit de angajaţi şi de partenerii ONG-ului.
Lovitură la vârful NATO
Una dintre ţinte a fost comandantul trupelor americane din Europa, gen. Philip Breedlove, care s-a retras din activitate în luna iunie a acestui an.
În mail-urile sale, Breedlove s-a plâns de indiferenţa manifestată de Washington la adresa securităţii din Europa şi îşi întreba interlocutorii cum ar putea trata acest subiect într-o discuţie faţă în faţă cu preşedintele Obama.
Dezvăluirile din corespondenţa comandantului american au inflamat destul de mult relaţiile dintre SUA şi o parte din aliaţii europeni din cadrul Alianţei.
La momentul apariţiei acestora, Breedlove a afirmat că operaţiunea a fost cu siguranţă sponsorizată de un serviciu de informaţii al unei ţări ostile, dar ulterior a refuzat să mai comenteze subiectul.
O reţea dubioasă
DCLeaks a fost înregistrat ca domeniu în aprilie 2016, iar primele dezvăluiri au ieşit la iveală două luni mai târziu. Site-ul pare să hrănească foamea de ştiri noi şi scandaluri a ziarelor americane, deşi ţinteşte cu precădere teme legate de politica externă a SUA în raport cu Rusia.
În mod similar, dezvăluirile apărute pe WikiLeaks avantajează poziţia Moscovei, dar fondatorul site-ului Julian Assange neagă orice implicare a Rusiei în activitatea portalului specializat în dezvăluirea unor documente clasificate.
Experţii americani în securitate văd în aceste încrengături suspecte o legătură directă cu grupurile infracţionale din mediul online care se bucură de sprijinul serviciului de informaţii al armatei ruse şi al FSB, serviciul intern de informaţii de la Moscova.
Guccifer românul
Hackerii care au spart serverele la Convenţia Naţională a Partidului Democrat au încercat să se ascundă sub identitatea falsă a unui alt infractor cibernetic, Guccifer 2.0, care insista să afirme că este din Romania.
Atacatorul s-a dat singur de gol când s-a dovedit incapabil să priceapă o iotă din limba română.
În cazul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, urmărirea mesajelor din sistemul intranet pare să fi durat cel puţin un an, în iunie acestea fiind scoase la iveală sub un titlu pompos „Planul lui Soros de a contracara politica Rusiei şi valorile tradiţionale”.
Corespondenţa electronică a lui Breedlove a fost spionată vreme de 4 ani până la dezvăluirea celor mai incitante mesaje din discuţiile purtate cu diverşi oficiali din administraţie şi politică.