Mâna forte cu care Vladimir Putin a înțeles să acționeze în privința alimentelor de contrabandă strecurate pe sub barieră embargoului impus produselor occidentale poate destabiliza puternic puterea din Rusia.
500 de tone de alimente distruse din 7 august și până în prezent au stârnit deja indignare pe plan intern, în contextul în care rușii sunt supuși unei continue presiuni economice și financiare, arată analiștii Stratfor.
Războiul sancțiunilor
La începutul acestei luni, Rusia a sporit sancțiunile pentru multe din produsele alimentare de pe piața occidentală, ca o contra-măsură luată la prelungirea sancțiunilor dictate de Vest în urma amestecului Moscovei în criza din Ucraina.
Deși doar unele produse sunt supuse embargoului Moscovei, războiul sancțiunilor și contra-sancțiunilor, ca și deprecierea rublei, au tăiat accesul unei mari părți a populației la alimentele venite din Occident.
În ultimul an, prețul mediu al alimentelor de pe piața din Rusia a crescut cu 20 de procente. Banala varză, de exemplu, a ajuns să înregistreze un salt de 60% al prețului în primele luni ale acestui an.
Inițial, Kremlinul s-a angajat să stopeze creșterea rapidă a prețurilor la alimente, să crească producția agricolă internă și să găsească alte surse de import.
Într-adevăr, printre beneficiarii din afara UE, Serbia și Macedonia au avut creșteri de 35 până la 200 de procente în exportul de alimente către Rusia din ultimul an.
În schimb, traficul de alimente dinspre Occident spre Rusia a găsit alte portițe prin care a putut intră pe piață: Belarus și Kazahstan.
Asociația legumicultorilor din Europa susține că, în primele șase luni de la impunerea embargoului, exportul către cele două țări a crescut cu 141%, în cazul Belarusului, și cu 108 procente în cel al Kazahstanului. Ulterior, ambele țări au reexportat liniștite marfă pe piață din Rusia.
Acte false
După ce a reușit să închidă și aceste breșe, Moscova s-a trezit cu zeci de tone de alimente europene însoțite de certificate false de proveniență, unele din Turcia, altele, -în cazul unui producător de brânzeturi din Germania – direct din Rusia.
Peste 500 de tone de alimente au fost distruse de la începutul acestei luni de către Rosselkhoznadzor, agenția guvernamentală care supraveghează importurile alimentare.
Cantitatea este infimă în comparație cu ceea ce se importă ilegal, după cum recunoaște chiar Sergei Dankvert, directorul Rosselkhoznadzor.
Calculele făcute de acesta arată că inspectorii săi reușesc să depisteze abia 10% din importurile ilegale ajunse pe piață rusească. Ca să obțină rezultate mai bune, inspectorii Rosselkhoznadzor verifică zilnic toate alimentele care intră în țară.
La vamă din Smolensk, spre exemplu, 70 de transporturi de alimente au fost ținute în loc o zi întreagă pentru a fi verificate la sânge. Însă, pentru a duce la capăt ordinul „Distrugeți tot!” dat de Puțin, agenția ar trebui cel puțin să își tripleze personalul.
Cu jalbă la „țar”
Distrugerea alimentelor nu este văzută cu ochi buni de către populația țării. 285.000 de persoane au semnat o petiție trimisă la Kremlin prin care cer că alimentele confiscate să fie împărțite săracilor.
O altă propunere, lansată de parlamentarul Andrei Krutov, vizează trimiterea mărfurilor de contrabandă în terioriile din estul Ucrainei devastate de războiul civil.
În același ton, opoziția a găsit o miză bună în a încinge spiritele în Rusia, amintind de cei 20 de milioane de locuitori ai țării care trăiesc sub limită sărăciei.
Revolta s-a extins și printre susținătorii lui Putin. Vladimir Soloviov, unul dintre moderatorii TV care laudă politica anti-occidentală a lui Putin s-a arăta revoltat, în schimb, de acțiunile Rosselkhoznadzor.
„Nu înțeleg cum poate fi distrusă hrana”, a răbufnit acesta. Este un punct de vedere pe care îl susțin mai nou și capii Bisericii Ortodoxe de la Moscova, până acum o lună, unii dintre aliații strategici ai președintelui rus.
Reacțiile acestea păr să îi fi luat pe surprindere pe Putin și cei din jurul său. Până acum, guvernul rus a avut de înfruntat puține critici în noul „Război Rece” pe care îl poartă împotrivă Occidentului.
Istoria foamei
Rusia s-a confruntat cu mai multe perioade de foamete între 1920-1949. În 1921, 6 milioane de persoane au murit ca urmare a lipsurilor aduse de Primul Război Mondial și Revoluția bolșevică.
Alte 7 milioane de victime au fost înregistrate în doar doi ani, 1932-1933, în timpul colectivizării forțate derulate în Kazahstan, Ucraina, nordul Caucazului, regiunea Volgăi, sudul Uralilor și vestul Siberiei.
Ultima plagă lăsată de foametea răspândită în întreaga Uniune Sovietică a făcut 1,5 milioane de victime, între 1947 și 1948.
Prosperitatea ușoară care a apărut după prăbușirea URSS a permis alimentelor occidentale să inunde piața din Rusia.
Când Putin a obținut primul mandat în fruntea țării a făcut-o în baza promisiunilor de a asigura o aprovizionare cu alimente de calitate din surse stabile.
Acum însă nivelul de trai al rușilor a ajuns să fie dictat de voința Kremlinului de a-și încorda mușchii în față Occidentului. Chiar și în fața protestelor numeroase, guvernul rus nu da semne că ar avea de gând să dea înapoi.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitry Peskov, a declarat pe 10 august că nu ar trebui că situația să fie privită cu atâta încrâncenare.
În mod contrar însă, controversa privind alimentele de contrabandă ar putea duce la declanșarea unor mișcări sociale de amploare care sunt deja latente pe fondul crizei economice din țară.
Este un motiv care îi poate face pe oficialii de la Moscova să renunțe la controalele sistematice, rămânând doar cu rare acțiuni de propagandă în care să demonstreze că au reușit să mai sisteze un transport „important” de alimente interzise.