Partidele politice rămân a fi principalii actori în ceea ce ține de desemnarea și înregistrarea candidaților, chiar și în cadrul alegerilor parlamentare mixte. În circumscripțiile uninominale, din totalul grupurilor de inițiativă, 73% sunt constituite de partide și blocuri, iar 27% de cetățeni care își propun să candideze independent. Totodată, pentru circumscripția națională, la data de 9 ianuarie, au fost înregistrate doar cinci partide, ceea ce reprezintă un număr mic, comparativ cu scrutinele precedente.
Constatările se regăsesc în cel de-al doilea raport al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 24 februarie, prezentat joi, 10 ianuarie, de către Asociația Promo-LEX, transmite IPN.
Perioada de monitorizare a fost 10 decembrie-8 ianuarie. Într-o conferință de presă, Pavel Postica, director de programe Promo-LEX, a declarat că pe circumscripția națională, în perioada monitorizată, au depus cereri de înregistrare doar șase solicitanți colectivi – cinci partide politice și un bloc electoral. Până pe 8 ianuarie au fost înregistrați patru concurenți – PDM, Blocul ACUM, PCRM și PSRM, iar pe 9 ianuarie a fost înregistrat și Partidul Șor. „Constatăm că la această etapă avem destul de puține cereri de înregistrare, inclusiv pe circumscripția națională, comparativ cu scrutinele precedente”, a notat Pavel Postica.
În circumscripții uninominale, către data de 8 ianuarie, au fost depuse 393 de cereri de înregistrare a grupurilor de inițiativă. În 46 de circumscripții numărul de grupuri de inițiativă înregistrate a potențialilor candidați variază de la patru la 11, iar în cazul a cinci circumscripții este vorba despre 11-14 potențiali candidați. Cele mai multe cereri sunt în circumscripțiile de peste hotare – Europa, SUA și Canada, dar și într-o circumscripție din Chișinău.
În ceea ce ține de aspectele gender, Pavel Postica a declarat că în ceea ce ține de liste, cota de gen de 40% a fost respectată de concurenții înregistrați, însă partea proastă e că majoritatea femeilor sunt plasate după poziția a 20-a din liste. De cealaltă parte, niciun concurent electoral înregistrat nu a asigurat cota de gen de 40% pentru candidații desemnați în circumscripțiile uninominale.
Misiunea de observare mai constată că în unele cazuri colectarea semnăturilor de către grupurile de inițiativă a fost făcută foarte operativ. De exemplu, în cazul Partidului Democrat – 87% din grupurile de inițiativă constituite au reușit colectarea semnăturilor pe parcursul primelor două zile, iar în cazul a șapte candidați – în o singură zi. Într-o singură zi au fost colectate semnăturile și în susținerea a cinci candidați ai Partidului Socialiștilor. De asemenea, într-o singură zi au fost colectate semnăturile pentru un candidat a Partidului Șor, dar și în susținerea dirijorului Nicolae Botgros, care candidează independent. „Lucru care nu este imposibil din punctul nostru de vedere, dacă sunt asigurate financiar și logistic calitativ aceste grupuri de inițiativă, dar trezește anumite suspiciuni această operativitate, când aceste semnături sunt colectate în decurs de o singură zi din foarte multe localități din diferite raioane ale republicii”, a mai spus Pavel Postica.
În altă ordine de idei, Misiunea constată că din cauza sistării de către Comisia Electorală Centrală a accesului registratorilor la Registrul de Stat al Alegătorilor, observatorii Promo-LEX nu au reușit să monitorizeze deplin gradul de actualizare și perfecționare a datelor privind listele electorale. Promo-LEX își exprimă nedumerirea față limitarea accesului pentru registratori la RSA pentru perioada 28 decembrie 2018 – 10 ianuarie 2019, în plină perioadă electorală când conținutul RSA necesită o actualizare cât mai minuțioasă, inclusiv cu implicarea registratorilor.
Următorul raport al Misiunii de observare va fi prezentat pe 24 ianuarie 2019.