Iranul, care a acceptat să-și limiteze programul nuclear în cadrul acordului cu marile puteri, nu și-a abandonat de fapt ambițiile nucleare și-și va continua cercetările pentru a-și spori capacitățile de îmbogățire a uraniului la sfârșitul pauzei prevăzute de zece ani.
Această perspectivă este criticată de către adversarii acordului, în special de Israel, dușman declarat al Iranului. Cu noua tehnologie de îmbogățire, Republica Islamică ar putea avea arma nucleară într-un timp foarte scurt după expirarea termenului limită, spun ei.
Dar Iranul a insistat întotdeauna asupra caracterului strict civil al programului său nuclear, subliniind că acesta trebuie să furnizeze combustibilul necesar pentru alimentarea uzinei sale civile din Bushehr și pentru viitorul său parc nuclear, comunică France Presse, citată de Agerpres.
Acordul istoric încheiat marți la Viena permite Teheranului reluarea activităților de cercetare și de dezvoltare a viitoarelor centrifuge IR-6 și IR-8, mult mai performante decât vechile IR-1 de care dispune pentru îmbogățirea uraniului. Activitățile în acest sens au fost suspendate în cadrul acordului interimar încheiat în noiembrie 2013.
Ali Akbar Salehi, directorul Organizației iraniene pentru energie atomică (OIEA), a avertizat deja că după intrarea în vigoare a acordului, Iranul va începe ‘rapid cercetările asupra centrifugelor IR-8’. În conformitate cu termenii acordului, Iranul ar putea începe producția de dispozitive IR-6 (de zece ori mai puternice decât IR-1) și IR-8 (de 20 de ori mai puternice) peste opt ani. Potrivit lui Salehi, va lua ‘între opt și zece ani’ punerea la punct a noilor utilaje IR-8.
Obiectivul Iranului este de a avea în viitor o capacitate de îmbogățire de 190.000 SWU (un SWU este o măsură a lucrării consumate în timpul îmbogățirii), așa cum a afirmat în iulie 2014 ghidul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, adică aproape de douăzeci de ori capacitățile actuale.
„Cu IR-1, vom avea nevoie de 190.000 de centrifuge pentru a atinge această capacitate, dar cu IR-8 — de un pic mai mult de 9.000. Este o mare diferență”, relevă un responsabil iranian. Situl de îmbogățire iranian, situat la Natanz, poate găzdui aproximativ 50.000 de centrifuge.
Experții recunosc că în acest moment tehnologia iraniană este depășită. „IR-1 aflate în prezent în activitate sunt un pic mai vechi decât Citroënul anilor ’30. Ele sunt de 40 de ori mai puțin puternice decât o centrifugă europeană”, recunoaște un expert occidental.
Numeroși responsabili iranieni, între care și negociatorul Abbas Araghchi, au invocat posibilitatea de a dispune pe viitor de o capacitate de îmbogățire a uraniului de 1 milion de SWU, necesară pentru cele cinci reactoare nucleare de 1.000 de megawați fiecare. „Este o greșeală de a ne limita la IR-1”, a recunoscut Behrouz Kamalvandi, purtătorul de cuvânt al OIEA.
Dar oponenții acordului — Israelul, republicanii americani și monarhiile din Golf — afirmă că orice creștere a capacităților va permite Iranului să reducă la câteva săptămâni perioada de ‘breakout’ de construcție a armei atomice, față de un an în perioada de limitare.
„Putem dezvolta programul nostru fără restricții după perioada de limitare”, a subliniat totodată Abbas Araghchi, unul din principalii negociatori iranieni, a doua zi după acordul interimar de la Lausanne, din aprilie.