Republica Moldova are nevoie de o instituţie responsabilă de recuperare a activelor dobândite în urma infracţiunilor, recomandă un studiu PNUD, lansat azi.
Raportul constată că lipsa unei politici integrate de gestionare şi recuperare a activelor în Republica Moldova face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea şi recuperarea veniturilor. Totodată, Republica Moldova nu are experiență în identificarea, sechestrarea şi confiscarea bunurilor peste hotare.
Autorii studiului spun că este nevoie de a lua în considerare instituirea unei autorități responsabile de recuperarea activelor – Oficiul de Recuperare a Activelor (ARO).
În context, directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, a declarat că „frauda bancară din Republica Moldova a scos în evidență probleme majore la recuperarea prejudiciilor. Până acum nu am avut practica de a recupera bunuri de peste hotare. Iată de ce e cazul să însușim această lecție”.
„În acest context, acest studiu analitic aduce o expertiză internațională calificată și o opinie independentă cu privire la mijloacele de consolidare a sistemului de recuperare a activelor din Republica Moldova, care odată implementat, va contribui la avansarea agendei anticorupție a Guvernului”, a afirmat Dafina Gercheva, coordonatoarea rezidentă ONU şi reprezentanta permanentă PNUD în Republica Moldova.
Respectiva structură, în baza celor mai bune practici internaţionale, ar trebui să fie una multidisciplinară, care să cuprindă expertiză ale autorităţilor din domeniul judiciar, fiscal, de protecție socială, vamal și altele. Totodată, e nevoie de a miza pe o echipă de anchetatori financiari, se mai arată în studiu.
Autorul studiului cu privire la mecanismele de recuperare şi confiscare a activelor în Republica Moldova, Pedro Gomes Pereira, de la Institutul Basel pentru Guvernare, Elveţia, recomandă pentru Republica Moldova plasarea acestei structuri în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, având în vedere că în prezent acesta este responsabil de investigarea spălării banilor, găzduiește unitatea de informații financiare și are acces la bazele de date electronice ale țării.
Studiul mai recomandă crearea unei baze de date pentru ținerea evidenței tuturor bunurilor sechestrate în legătură cu comiterea unei infracțiuni, ceea ce ar spori transparența în procesul de sechestru și responsabilitatea autorității de sechestrare.
În cele din urmă, autoritățile Republicii Moldova ar trebui să numească un administrator de active la începutul cazului.