Pătlagina este una dintre cele mai apreciate plante în teritoriul românesc, ea fiind folosită adesea ca ingredient de către buneii noștri, dar ignorată tot mai mult în prezent.
Creşte în general în soluri sărace, pietroase (cum ar fi drumuri de acces) adesea fiind văzută crescând alături de păpădie. Cel mai des, pătlagina creşte pe lângă balastiere, pe lângă soluri distruse, această având rolul de regenerare a lor.
Frunzele de pătlagină reduc nodulii mamari
Pătlagină a fost de multe ori remediu pentru drumeţi pentru a se apară de ţânţari, prin natură să atrage toxinele din organism, poate fi zdrobită sau mestecată apoi aplicată direct pe înţepăturile de albina, muşcături de gândăci, acnee, plăgi, sau erupţii cutanate chiar şi pentru tratarea hemoroizilor. Orice zona afectată se bandajează, lăsând să-şi facă acţiunea între 4-12 ore. Pătlagină poate fi utilizată şi ca un balsam pentru trusele de urgenţă, fiind extrem de bun dezinfectant.
Afecţiuni pe care le tratăm cu sirop de pătlagină
Această plantă este deasemenea renumită pentru efectul ei benefic asupra aparatului digestiv, mai ales după utilizarea în exces a antibioticelor precum şi a anti-inflamatoarelor. Din frunzele de pătlagină se poate face ceai sau se poate adaugă în ciorbă. Seminţele acestei plante sunt miraculoase, consumate zilnic, mai ales dimineaţa, ajută la pierderea în greutate şi la eliminarea grăsimilor din sânge.
Care sunt indicaţiile terapeutice ale pătlaginei
O infuzie cu frunzele de pătlagină te ajută să scapi de tusea cu expectoraţii, de răceală precum şi de afecţiunile pulmonare. Pătlagină este aproape un panaceu pentru organism, tratează aprope orice boală, de la problemele digestive, la aproape toate bolile de piele până chiar şi la artrită. Adaugă-l în salate, mestecă-l că să scapi de sete sau amestecă-l cu cartofii pe care-i găteşti