Parlamentul leton alege miercuri preşedintele ţării, în condiţiile în care micul stat baltic, membru NATO şi al zonei euro, evaluează riscurile de securitate pe fondul tensiunilor sporite cu Rusia.
Patru candidaţi s-au înscris în cursa prezidenţială, dar ţinând cont de sistemul de vot indirect şi de Parlamentul fracţionat, nu este clar dacă vreunul dintre aspiranţi va primi cele 51 de voturi necesare pentru a-l înlocui în funcţie pe preşedintele Andris Berzins. Acesta a preluat funcţia de preşedinte în 2011 şi nu mai candidează pentru un nou mandat, relatează AFP în pagina electronică.
Modul de desfăşurare a scrutinului în Parlament, prin vot secret, a determinat numeroase apeluri la reformă – deocamdată rămase fără rezultat – multe persoane pledând pentru alegerea preşedintelui direct de cetăţeni.
Preşedintele Letoniei este comandantul suprem al armatei, nominalizează premierul şi are dreptul de a propune şi retrimite legi la Parlament.
Principalii candidaţi în cursa prezidenţială sunt ministrul Apărării, Raimonds Vejonis, membru al Alianţei Ecologiştilor şi Fermierilor, şi Egils Levits, un judecător de la Curtea Europeană de Justiţie nominalizat de Alianţa Naţională de dreapta.
Vejonis insistă în campanie pe experienţa sa în materie de securitate naţională, în timp ce Levits afirmă că priorităţile sale sunt „reforma sistemului juridic, securitatea şi problemele sociale”.
Riga, care a scăpat de sub dominaţia sovietică în 1991, a făcut din securitatea naţională o prioritate după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea anul trecut.
Ceilalţi candidaţi sunt fostul baschetbalist şi bancher Martins Bondars, din cadrul partidului Alianţa Regională, favorabil mediului de afaceri, şi parlamentarul veteran Sergejs Dolgopolovs, din cadrul partidului Armonia, care este susţinut în mare parte de minoritatea rusă din Letonia.
„Dacă aş vota, ar fi pentru Martins Bondars. El ar aduce o imagine pozitivă Letoniei şi are legături cu SUA, ceea ce este important”, a declarat Ilze Alksne, un alegător din Riga.
Sergejs Borisovs, un etnic rus, a declarat că nu ar vota pentru Dolgopolovs. „Locuiesc în apropierea frontierei (cu Rusia). Securitatea este principalul factor, aşa că aş fi mai mulţumit cu Vejonis sau chiar Levits”, a adăugat el.
Toţi cei patru candidaţi vor concura în primul tur, iar persoana care primeşte cele mai puţine voturi va ieşi din cursă. Procesul se va repeta cu trei candidaţi, apoi cu doi. Dar în condiţiile în care parlamentarii se pot abţine de la vot sau pot încheia diferite acorduri, un rezultat nu poate fi garantat miercuri.