Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a început modernizarea armatei în urmă cu șapte ani, iar noul context european determinat de criza din Ucraina constituie un motiv în plus pentru alocarea unei sume importante din PIB cheltuielilor militare ale Kremlinului.
Dar marea problemă este dacă Rusia își mai poate permite să crească bugetul său pentru Apărare și modernizarea forțelor armate, în noua situație economică creată de sancțiunile Occidentului împotriva Moscovei, arată The Economist.
În săptămâna trecută, Vladimir Putin a declarat că a ordonat retragerea trupelor rusești, cei 40.000 de militari înșirați de-a lungul frontierei cu Ucraina, în cazărmi. Dar, ca și în cazul celorlalte două „ordine” similare, nu s-a observat niciun semn al acestei retrageri.
Desfășurarea acestor trupe a constituit un factor important de sprijin psihologic pentru forțele pro-ruse și pentru destabilizarea estului Ucrainei.
Evenimentele din ultimele luni din Ucraina au anulat orice iluzie că Rusia ar putea fi un partener al NATO și al Occidentului.
Modernizarea armatei a început cu reducerea forțelor sale active, de la 1,2 milioane de militari până la aproximativ un milion. Și corpul de ofițeri a fost redus cu aproape 50%, în timp ce dezvoltarea unor subofițeri bine pregătiți a devenit o prioritate.
Reformele au înlocuit vechiul sistem de comandă cu patru niveluri cu unul dualist bazat pe un sistem de comandă strategic și mult mai flexibil.
Își mai permite Rusia sa crească bugetul Apărării?
Însă cea mai mare reformă a fost programul de zece ani al modernizării armamentului, lansat în anul 2010 și care a fost în valoare de 720 de milioane de dolari.
Potrivit HIS Jane’s, cheltuielile pentru apărare ale Rusiei aproape s-au dublat din anul 2007. Numai în acest an creșterea este estimată la 18,4%.
Reforma susținută de fonduri importante a transformat în mod eficient armata Rusiei. Cu toate acestea, există o mare diferență între forțele speciale, precum GRU Spetsnaz care au acționat recent în Crimeea, elita trupelor aeriene VDV și restul.
Kremlinul vede încă organizația NATO ca o alianță condusă de Statele Unite și care are ca scop distrugerea Rusiei. Astfel, Putin încearcă să prevină extinderea NATO în continuare.
Forțele nucleare strategice ale Rusiei, care absorb o treime din bugetul Apărării, sunt încă văzute ca „un atu” pentru Rusia, potrivit lui Dmitri Gorenburg de la CAN Corporation.
Marea întrebare este dacă Rusia își poate permite să aloce o cotă în creștere din PIB forțelor armate, de aproximativ 20% din cheltuielile publice. Factori importanți ar putea crea probleme, precum slăbirea economiei în contextul sancțiunilor occidentale sau prețurile mici pe plan mondial la energie.
Rusia, o putere militară mondială tot mai puternică, este pariul lui Vladimir Putin.