Lumea este plină de locuri ciudate, care au apărut în urma unor istorii bizare. Deși ar părea greu de crezut la prima vedere, aceste locuri continuă să existe și să-și păstreze acest statut, scrie Business Insider.
1. Polul Sudic al Inaccesibilității
Situat la 878 kilometri de Polul Sud şi la 5.631 km de cel mai îndepărtat oraş (Cape Town), la o altitudine de 3.800 de metri şi cu o temperatură medie anuală de -58,2°C, Polul Sudic al Inaccesibilităţii este considerat de mulţi punctul de pe glob cel mai inaccesibil oamenilor.
Primii paşi spre cucerirea acestui punct extrem au fost făcuţi în 1957, când a fost inspectat din aer de un avion IL-12, în cadrul celei de-a treia Expediţii Antarctice Sovietice. Zborul de recunoaştere a avut rolul de a ajuta la stabilirea celei mai bune rute pentru explorarea terestră ce urma să aibă loc.
Expediţia sovietică a pornit de la staţia de coastă Mirny la jumătatea lunii decembrie a anului 1957, cei 32 de membri ai grupului având la dispoziţie 10 tractoare şenilate, special adaptate pentru condiţiile antarctice. Pe 17 ianuarie 1958, toţi membrii expediţiei au ajuns la Staţia Komsomolskaya, iar de aici alte 8 tractoare şenilate au continuat drumul spre Polul Inaccesibilităţii începând cu data de 3 februarie.
O săptămână mai târziu, după ce au parcurs alţi 540 de kilometri, exploratorii au pus bazele unei noi staţii, Sovestkaya. Aici au rămas peste iarnă 4 membri ai grupului.
În septembrie 1958, un nou grup de vehicule şenilate a plecat dinspre staţia Mirny, ajungând la staţia Sovestkaya pe 29 noiembrie, după o călătorie de 1.400 kilometri. De aici, o echipă compusă din 17 oameni, condusă de Evgheni Tolstikov, a pornit la bordul tractoarelor „Pingvin” spre Polul Inaccesibilităţii. Cei 17 au plecat de la bază pe 3 decembrie, iar după 2.100 kilometri au cucerit Polul Sudic al Inaccesibilităţii pe 14 decembrie 1958. Exploratorii sovietici au ridicat steagul URSS şi au lansat rachete de semnalizare în aer pentru a sărbători reuşita.
Poziționarea geografică este și acum controversată, totuși se presupune că acesta s-ar situa la 82°06’S 54°58’E, locul în care sovieticii au amplasat în 1958 un bust al lui Lenin care dăinuie și astăzi.
2. Derweze, Poarta spre Iad
În timp ce forau în Derweze, Turkmenistan, în 1972, geologii au descoperit accidental o zonă din care ieşeau gaze naturale. În timpul operaţiunii, pământul s-a surpat şi a apărut un crater cu diametrul de 100 de metri. Pentru a evita intoxicarea cu gaze naturale, oamenii de ştiinţă au dat foc gazului. Geologii au crezut că focul se va stinge în câteva zile, dar arde în continuare încă de atunci. Localnicii au denumit zona Drumul către Iad.
3. Principatul Sealand
Istoria micului principat începe în 1966, în ajunul Crăciunului, când Paddy Roy Bates, fost maior în armata britanică, a decis să ocupe Fort Roughs, abandonat cu zece ani mai devreme. Bates intenţiona să lanseze un post de radio pirat care să emită din afara apelor teritoriale britanice, evitând eventualele sancţiuni. Radiourile pirat care transmiteau muzică pop şi rock ofereau o alternativă la programul BBC şi erau la mare căutare în Anglia anilor ’60. Posturile emiteau de pe vase aflate în larg sau de pe platforme ori forturi abandonate, care se aflau în apele internaţionale, la o distanţă mai mare de trei mile marine de ţărmul britanic, conform legii de atunci. După ce au îndepărtat un alt grup care dorea să ocupe HM Fort Roughs, Paddy Roy Bates, soţia sa Jane şi copiii Michael şi Penelope au părăsit Anglia pentru Marea Nordului.
Bates a considerat că fortul este Terra Nullius, un teritoriu al nimănui, care nu se află sub jurisdicţie britanică, din cauza distanţei faţă de ţărm, aşa că l-a revendicat, fondând Principatul Sealand. În 1968, un vas britanic care transporta muncitori a intrat în „apele teritoriale” ale statului recent înfiinţat, iar „localnicii” au tras focuri de avertisment pentru a-l îndepărta. În cadrul procesului care a rezultat în urma incidentului, judecătorul a decis că fortul nu se află sub jurisdicţia autorităţilor britanice, fiind în afara apelor teritoriale. Roy Bates a tratat această decizie ca pe o recunoaştere de facto a independeţei Principatului faţă de Regatul Unit.
Zece ani mai târziu, Alexander Achenbach, prim-ministrul micronaţiunii, a pus la cale o lovitură de stat, care a eşuat şi a dus la încarcerarea „trădătorului” şi a complicilor săi. Autorităţile britanice au refuzat să intervină, în ciuda presiunilor din partea Germaniei, Austriei şi Olandei, aşa că nemţii au trimis un diplomat care să negocieze eliberarea. „Cetăţenii” consideră acest eveniment ca fiind o a doua recunoaştere de facto a naţiunii, care întăreşte statutul de ţară independentă de care se bucură Principatul.
În prezent, micronațiunea este locuită de 27 de locuitori, dar are un PIB de 600.000 de dolari, format în mare parte din vânzarea de suveniruri şi titluri nobiliare şi de compania HavenCo, o firmă care oferă servicii de protecţie a datelor informatice şi servere confidenţiale.
4. Insula Bouvet
Această insulă nelocuită aparține Norvegiei și se găsește în largul Atlanticului, la o distanță apreicbilp de 1.500 km față de Antarctica și 2.500 km față de Africa.
Locuită doar de pinguini și foci, această insulă are totuși propriul domeniu de internet, .bv.
Cea mai izolată insulă din lume a fost vizitată doar de câteva ori, de echipe de cercetare. Un lucru interesant legat de ea este că în 1964 a fost găsită o mică navă încărcată cu provizii, dar fără vreun pasager.
Se spune că viitorul film Alien vs Predator ar urma să fie realizat pe această insulă.
5. Bir Tawil
Teritoriul Bir Tawil – singurul teritoriu din lume nerevendicat de niciun stat, având o suprafață de 2.060 km pătrați, teritoriu cuprins între Egipt și Sudan.
În 1899, când Marea Britanie deținea controlul total asupra regiunii, s-a stabilit prin Condominiul* Anglo – Egiptean ca granița politică dintre Egipt și Sudan să fie reprezentată de paralela de 22° latitudine nordică.
Cu toate acestea, în 1902 Regatul Unit a trasat o nouă graniță administrativă care să ilustreze folosirea reală a teritoriului de cele două state.
Prin suprapunerea celor două granițe se formează două teritorii comune: triunghiul Hala’ib și teritoriul Bir Tawil.
În prezent Egiptul revendică granița politică trasată în 1899 iar Sudanul pe cea administrativă din 1902, ambele state dorind suveranitate asupra triunghiului Hala’ib (cu importante resurse de aur, lemn și deschidere la Marea Roșie) lăsând teritoriul Bir Tawil (sărac în resurse) singurul teritoriu nerevendicat de niciun stat independent.
6. Muntele Thor
Este cel mai abrupt (vertical) munte de pe Pâmânt, fiind un loc extrem de căutat de alpiniști, care încearcă să-l escaladeze. Aceste încercări s-au terminat uneori într-un mod tragic.
7. Mina Mir
Este localizată în Siberia de Est și reprezintă cea mai adâncă groapă săpată vreodată de om. Are o adâncime de 525 de metri și un diametru de peste 1200 de metri la suprafață, fapt ce permite chiar și elicopterelor să intre în ea. Sora sa, situată în aceeași zonă, denumită „Udacianaia”, este aproape la fel de mare. Ambele pot fi sesizate cu ușurință pe Google Maps.
