ONU a adoptat marţi o rezoluţie care insistă asupra protejării comunicaţiilor şi datelor private şi care prevede ca victimele supravegherii ilegale să poată solicita despăgubiri.
Această rezoluție neconstrângătoare a fost adoptată prin consens, la inițiativa Germaniei și Braziliei, de către comisia Adunării Generale a ONU responsabilă de respectarea drepturilor omului și va fi supusă în decembrie aprobării plenului Adunării, scrie AFP.
Rezoluţia „reafirmă dreptul la viaţa privată” şi cere tuturor statelor „să respecte şi să protejeze acest drept, inclusiv în contextul comunicării digitale”. Fără a menţiona Statele Unite, afectate de scandalul Snowden, textul le cere guvernelor să „ia măsurile necesare pentru a pune capăt încălcărilor” vieţii private.
Textul invită la „instituirea unor mecanisme naționale” independente de supervizare care vor putea să ceară socoteală guvernelor.
Dacă persoane particulare au fost victime ale „supravegherii ilegale sau arbitrare”, guvernele vor trebui „să le propună o soluție eficientă, conformă obligațiilor internaționale în materie de drepturile omului”, recomandă rezoluția.
Rezoluția recunoaşte faptul că „preocupări legate de securitate pot justifica strângerea de informaţii sensibile”, cu condiţia, totuşi, ca statele să respecte „pe deplin” drepturile omului.
Companiile private au la rândul lor responsabilităţi în acest domeniu, subliniază rezoluţia. Ea respinge argumentul potrivit căruia sunt colectate metadate în masă, şi nu informaţii precise, subliniind că „unele metadate, odată compilate, pot oferi informaţii despre comportamentul, relaţiile sociale, preferinţele sau identitatea unui individ”.
Întreprinderile private au, de asemenea, responsabilități în acest domeniu, subliniază rezoluția. Ea respinge argumentul potrivit căruia metadate în vrac și nu date precise sunt colectate, subliniind că „unele metadate, odată compilate, pot informa asupra comportamentului, relațiilor sociale, preferințelor și identității unui individ”.
Rezoluţia a fost rodul eforturilor a 65 de ţări, între care Franţa, Rusia şi mai multe state din America Latină. Potrivit unor diplomaţi, negocierile au fost lungi şi dificile, un grup de ţări reunite în jurul Statelor Unite (Australia, Marea Britanie, Canada, Noua Zeelandă) prezentând obiecţii asupra textului.
Germania şi Brazilia au impulsionat deja anul trecut adoptarea în Adunare a unui text similar mai puţin detaliat. Această iniţiativă a fost întreprinsă în urma dezvăluirilor fostului informatician Edward Snowden despre spionajul electronic efectuat de Statele Unite, căruia i-ar fi căzut victime lideri precum preşedinta Braziliei Dilma Rousseff şi cancelarul german Angela Merkel.