Procurorul general şi ministrul justiţiei nu ar trebui să facă parte din componenţa CSM, iar şedinţele de judecată ar trebui să fie deschise, precum şi hotărârile de judecată publicate, cu excepţia cazurilor în care e nevoie de protecţia minorilor şi a victimelor abuzului sexual, iar cazul lui Andrei Brăguța a scos în evidență o serie de deficiențe sistemice la nivel de sistem și acestea există la mai multe nivele și ele trebuie abordate. Acestea sunt doar câteva din concluziile făcute de Nils Muiznieks, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, care şi-a încheiat o vizită de cinci zile la Chişinău.
Vorbind despre anunţul Uniunii Europene că nu va elibera o ultimă tranșă dintr-un ajutor financiar pentru reforma justiției din Republica Moldova, oficialul a declarat că anunțul „transmite un semnal cât se poate de puternic autorităților că încă multe rămân de făcut în ceea ce privește reformarea sistemului de justiție”.
„Trebuie să fie consolidată independența sistemului judecătoresc prin reformarea Consiliului Superior al Magistraturii și aici am în vedere scoaterea din componența Consiliului Superior a procurorului general și a ministrului justiției. De asemenea, când am vizitat Moldova acum trei ani, am recomandat ca acea perioadă inițială de cinci ani pentru desemnarea judecătorilor să fie anulată, și această recomandare încă rămâne valabilă. De asemenea, încă multe rămân de făcut în vederea consolidării transparenței sistemului judecătoresc și am în vedere aici, în primul rând, organizarea, ca ședințele de judecată să fie deschise, și nu închise; să nu se recurgă la unele ședințe de judecată închise, ca aceste ședințe mai mult să fie drept o excepție atunci când această măsură este justificată de protecția victimelor minore sau a victimelor unor crime de natură sexuală sau protecția intereselor statului, dar aceste prevederi trebuie să fie interpretate foarte îngust, și nu în sens larg”, a declarat oficialul european într-un interviu pentru Europa Liberă.
Acesta declară că o altă problemă care există aici, în Republica Moldova, de mai mult timp este aplicarea excesivă a măsurilor preventive. „Este vorba de arestul preventiv și, deși procurorul general a contestat acest lucru, totuși, ministrul Justiției a fost de acord cu evaluarea și aprecierea dată de comunitatea avocaților. Încă multe rămân de făcut în ceea ce privește aplicarea măsurilor preventive. Mulți reprezentanți ai societății civile și ai avocaților au deplâns condițiile de detenție în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău și au menționat că plasarea persoanelor în detenție preventivă în acest penitenciar reprezintă o formă de intimidare și o modalitate de a extrage mărturii din partea acestor persoane”, mai spune oficialul european.
Vorbind despre cazul lui Andrei Brăguța, acesta apreciază că decesul tănârului a scos în evidență o serie de deficiențe sistemice la nivel de sistem și acestea există la mai multe nivele și ele trebuie abordate. „Deci, reprezentanții Ministerului de Interne au recunoscut acest fapt și de asemenea au menționat că, din punctul de vedere al percepției publice și al încrederii publice față de activitatea Ministerului de Interne, acest caz, cazul lui Brăguța a fost o catastrofă pentru ei. Eu sper că recunoașterea acestui fapt de către cei de la Interne va reprezenta un stimul pentru reformarea sistemului în continuare pentru a nu admite astfel de cazuri pe viitor”, a mai spus comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului.