Europenii vor să treacă la ofensivă pentru a contracara campania de dezinformare a Rusiei pe fondul crizei ucrainene, dar, la fel ca NATO, nu au decât o mică marjă de manevră, comentează France Presse.
Relaţiile dintre Moscova şi Bruxelles, unde îşi au sediul NATO şi Uniunea Europeană, sunt la nivelul cel mai scăzut după anexarea Crimeei de către Rusia şi declanşarea luptelor de către separatiştii proruşi în estul Ucrainei anul trecut.
În Rusia, „UE este descrisă ca o conspiraţie a homosexualilor şi vechile mituri ale războiului rece despre NATO au reînviat”, afirmă Robert Pszczel, purtător de cuvânt al Alianţei la Moscova.
„Propaganda este atât de copleşitoare! 90% dintre ruşi privesc televiziunea naţională, iar cei care critică regimul nu o privesc”, adaugă el.
Informaţiile eronate în presa rusă sunt denunţate cu regularitate de ONG-uri, precum StopFake.org, care critică deopotrivă şi media ucraineană.
La începutul lunii aprilie, mai multe canale de televiziune ruseşti au afirmat la unison că o fetiţă de 10 ani fusese ucisă într-un bombardament al armatei ucrainene. BBC a încercat să-i găsească corpul, dar un jurnalist rus i-a mărturisit ulterior că fetiţa nu existase şi că el a fost obligat să difuzeze această informaţie.
Presa occidentală a descris activităţile „trolilor” de la Sankt-Petersburg, personaje plătite pentru a difuza pe reţelele de socializare informaţii favorabile Kremlinului, descriind autorităţile de la Kiev ca „fasciste” şi bătându-şi joc de lideri occidentali.
Aceste canale media sunt accesibile cetăţenilor din UE, în special importantelor minorităţi rusofone din ţările baltice. În Lituania, autorităţile au interzis transmiterea canalului rusesc RTR Planeta, acuzat de „incitare la discordie, agresiune şi difuzare de informaţii tendenţioase”.
Şefii de stat şi de guvern europeni vor examina la sfârşitul lunii iunie un „plan de acţiune” cu scopul de a „contracara campaniile de dezinformare duse de Rusia”, elaborat sub egida serviciului diplomatic al UE.
„Ceea ce este sigur este că nu avem mijloacele ruşilor”, subliniază o sursă din serviciul diplomatic. Ideea este de a urmări mai bine informaţiile difuzate în Rusia pentru a răspunde mai repede în limba rusă pe site-urile şi conturile Twitter ale oficialilor din UE, cu scopul de a emite un mesaj „puternic, corect şi clar”, acordând de asemenea mai multe interviuri presei ruseşti.
„Nu este o contrapropagandă, ci mai degrabă un mod de a enunţa mai bine unele fapte şi adevăruri”, asigură un înalt responsabil european.
NATO, foarte activă în acest domeniu, inspiră riposta UE. Serviciul său de presă -vreo 20 de persoane la Bruxelles- a constatat că numărul cererilor de informaţii a crescut cu peste 400% anul trecut.
Purtătoarea sa de cuvânt, Oana Lungescu, trimite reacţii prin poşta electronică, pe Twitter şi pe site-ul NATO, de îndată ce canalele ruseşti difuzează informaţii „incorecte”, ca de exemplu despre sistemul său antirachetă în România şi în Polonia, „care nu este îndreptat împotriva Rusiei”. Alianţa editează de asemenea fişe pentru a „demonta miturile”.
„Ar lua mult timp şi energie pentru a răspunde la toate minciunile, deci se încearcă să fie atacate miturile de bază şi înşelătoriile grosolane”, explică ea.
Secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, rusofon, reacţionează direct la unele aserţiuni pe Twitter. Pentru „obiectivizarea” dezbaterii, Alianţa difuzează hărţi, infograme, înregistrări video şi fotografii. NATO invită de asemenea jurnalişti ruşi să asiste la reuniuni ministeriale.
Foarte ofensiv, generalul comandant al forţelor aliate în Europa, americanul Philip Breedlove, critică fără reţinere prezenţa trupelor ruseşti în Ucraina. El a dispus publicarea în două rânduri a unor fotografii prin satelit care atestă implicarea Rusiei în conflict.
Capcana, subliniază Nick Cull, profesor la Universitatea din Carolina de Sud, ar fi ca occidentalii „să joace rolul rusofobilor” imaginat de consilierii în comunicare ai Kremlinului. „În schimb, să arate clar că nu corespund stereotipurilor este o strategie de contrapropagandă excelentă”, potrivit lui.
Uniunea Europeană, „soft power” prin excelenţă, intenţionează să susţină unele canale media ruseşti pentru ca ele să „devină mai vizibile şi audibile”, explică un ambasador. „Dar trebuie de asemenea ca şi responsabilii europeni să ridice uneori tonul. Chiar dacă spun lucruri provocatoare” pentru a răspunde Moscovei, adaugă el.