Un medicament inovator conceput pentru pacienţii diagnosticaţi cu boala Alzheimer ar putea fi utilizat pentru regenerarea dinţilor şi măselelor cariate astfel încât în viitor să nu mai fie nevoie de plombe.
O echipă de oameni de ştiinţă de la King’s College London a realizat un tratament pentru regenerarea dinţilor cariaţi ce ar putea reduce în mod substanţial nevoia de plombe. Noua terapie funcţionează prin stimularea abilităţii naturale a dinţilor de a se repara singuri prin activarea celulelor stem din pulpa dentară, scrie capital.ro.
„Aproape toată lumea de pe planetă se confruntă la un moment dat cu cariile, un volum imens de oameni care sunt trataţi”, arată în cadrul lucrării profesorul Paul Sharpe, cel care a condus cercetarea. „Am încercat să realizăm ceva foarte simplu, foarte rapid şi foarte ieftin”, adaugă acesta.
Oamenii de ştiinţă britanici au demonstrat în acest studiu că procesul natural de regenerare a danturii cu probleme poate fi stimulat prin folosirea unui medicament despre care se crede că ar putea fi un tratament pentru boala Alzheimer, numit tideglusib. Acesta determină celulele stem din interiorul dintelui cariat să devină celule odontoblaste (cu rol important în formarea dentinei — ţesutul din structura dintelui aflat sub smalţul dentar). Ca urmare, celulele din structura dintelui repară cariile acţionând de la suprafaţă către rădăcină.
Echipa de cercetători a demonstrat, în cadrul testelor efectuate pe şoareci că, atunci când cariile erau umplute cu un burete biodegradabil din colagen îmbibat cu medicament, dintele se regenera treptat. Pentru a afla acest lucru, specialiştii au găurit dinţii şoarecilor, au inserat buretele şi au folosit apoi un adeziv stomatologic pentru a sigila dintele. Câteva săptămâni mai târziu, buretele cu medicament se resorbise şi fusese înlocuit cu noua dentină.
Restaurarea structurii originale a dentinei este de preferat în locul cimentului folosit în plombele convenţionale deoarece, în timp, acesta slăbeşte structura dintelui lăsându-l vulberabil la viitoare infecţii şi, inevitabil, la eroziune şi desprindere, mai arată sursa citată. De asemenea, în cazul cariilor profunde, se poate ajunge în final la extracţia dintelui, după mai multe astfel de tratamente.
Persoanele care nu agreează frezele utilizate în cabinetele stomatologice nu au, însă, un motiv să răsufle uşurate deoarece noua metodă nu va elimina necesitatea ca medicii dentişti să folosească aceste instrumente pentru a curăţa cariile înainte de aplicarea tratamentului, atrag atenţia oamenii de ştiinţă.
În etapa următoare a studiului, echipa de cercetători realizează teste pe şobolani, ai căror dinţi sunt de patru ori mai mari decât cei ai şoarecilor, iar în caz de succes, în stadiile următoare se vor realiza teste pe pacienţi umani.