Rezultatul referendumului din Italia a trimis un fior în întreaga Europă, însă imediat după ce lumea a înţeles pe deplin situaţia, apele s-au mai calmat. Motivul e simplu: ca şi în cazul Brexit, efectele nu se vor simţi imediat. Aşa că ar trebui să ne luăm puţin ochii de la Roma şi să ne îndreptăm atenţia către Atena.
Ignorat destul de mult în ultima vreme, statul elen – „copilul crizei”, cum mai e cunoscut – se află din nou la răscruce, scrie Simon Nixon într-un editorial publicat de Wall Street Journal.
Jurnalistul WSJ începe articolul cu menţiunea că Europa nu se află acum în mijlocul unei furtuni financiare pentru că – cel mai probabil – problemele Italiei vor rămâne între graniţele ţării şi nu se vor extinde. Cel puţin deocamdată. Ba mai mult, acestea nu sunt noi, ci reflectă toţi anii în care statul peninsular a fost guvernat prost.
De fapt, problemele Italiei au început din momentul în care a aderat la zona euro. Pentru că nu a mai avut o monedă proprie, pe care să o deprecieze pentru a câştiga competitivitate, ţara a pierdut mult teren în faţa unor colege mai puternice, precum Germania.
Şi era şi normal: într-o lume în care bunurile, serviciile, capitalul şi oamenii se mişcă liber prin UE, taxele mari din Italia, birocraţia excesivă şi inflexibilitatea de care a dat dovadă piaţa muncii au reprezentat şi reprezintă în continuare bariere mari în calea dezvoltării ţării.
În plus, sursa citată arată că guvernanţii de la Roma au arătat şi o rezistenţă la schimbare, astfel că reformele implementate în ultimii ani au fost puţine. Pe de altă parte, state precum Spania, Cipru şi Irlanda au luat măsuri unele dure, care însă s-au dovedit a fi eficiente pe termen mediu, astfel că au reuşit să se pună din nou pe picioare şi să avanseze mai repede decât Italia.
S-a vorbit şi despre un posibil Quitaly, dar editorialistul WSJ punctează faptul că o criză a unei ţări din zona euro devine o criză pentru tot blocul monetar abia atunci când e nevoie de un răspuns colectiv la problemele acelui stat membru. Adică aşa cum a fost cazul Greciei acum câţiva ani.
Însa în ultima vreme, măsurile neconvenţionale luate de Banca Centrală Europeană au mai diminuat din presiunea de pe umerii guvernelor, aşa că acestea n-au mai fost nevoite să aplice măsuri de austeritate.
Dar problema e că există un mare semn de întrebare legat de capacitatea ţărilor UE de a acţiona coordonat. Să ne amintim de faptul că Valonia era gata-gata să blocheze acordul cu Canada, în timp ce un referendum din Olanda a blocat întreaga înţelegere la nivel european cu Ucraina, pe teme comerciale.
Între timp, ascensiunea partidelor populiste creşte riscul destabilizării situaţiei de pe scena politică europeană.
În aceste condiţii, sursa citată menţionează că adevăratul test pe care trebuie să-l treacă acum Europa e cazul Greciei, nu al Italiei.
Italia va deveni o problemă pentru zona euro doar dacă va avea nevoie de ajutor de la statele membre, însă acest lucru e puţin probabil să se întâmple în următorul an, caci Banca Centrală Europeană tocmai a extins programul de cumpărare de obligaţiuni guvernamentale până la finalul anului viitor.
Asta înseamnă că Italia şi alte state din zona euro se vor putea împrumuta în continuare destul de ieftin de pe pieţele financiare în cazul în care au nevoie disperată de bani.
Grecia e o bombă cu ceas
Pe de altă parte, Grecia ar putea declanşa o nouă criză, în cazul în care nu se va găsi o modalitate de a ieşi din impasul în care se află de ceva vreme, căci Atena, Berlinul şi Bruxelles-ul nu se pot pune de acord în legătură cu următorul pas al programului de salvare al elenilor.
Avem într-un colţ al ringului Germania, care a transmis că nu va mai da grecilor o nouă tranşă de bani decât dacă Fondul Monetar Internaţional se va implica şi el. Însă FMI va zice „da” doar după ce statele zonei euro se vor pune de acord în ceea ce priveşte nivelul datoriei Greciei care trebuie şters cu buretele.
Însă şi acest lucru depinde de un acord dintre Atena şi creditori în legătură cu reformele care trebuie implementate în viitorul apropiat.
Dar dacă nu se va ajunge repede la un consens, atunci situaţia nu va fi una roz pentru Grecia. Asta pentru că urmează mai multe alegeri în câteva state-cheie din zona euro, astfel că Atena trebuie să profite acum de ocazie, căci altfel se va crea o nouă oportunitate abia la vară.
Iar până atunci, Grecia va rămâne din nou fără bani, iar actualul program de salvare va fi pus sub semnul întrebării.
„Nimeni nu vrea să se ajungă la un astfel de scenariu, mai ales în contextul în care rolul geopolitic al ţării e în creştere. Totuşi, oficialii par să nu se pună de acord în legătură cu modul în care trebuie gestionată situaţia. Iar dacă nu sunt în stare să rezolve problema Greciei, care sunt şansele să ajungă la un consens dacă va fi nevoie să salveze Italia?”, se arată în încheierea articolului.