Primărie „cu hârtie” în secolul tehnologiilor: Zeci de mii de lei sunt cheltuiți de administrația locală pe acte tipărite

Primărie „cu hârtie” în secolul tehnologiilor: Zeci de mii de lei sunt cheltuiți de administrația locală pe acte tipărite

Acum cinci ani, Executivul de la Chișinău a anunțat cu mare fast că vom avea un „Guvern fără hârtie” în care toată documentația va circula în format electronic, astfel fiind făcute economii serioase la buget. Dacă la nivel central s-a reușit parțial această performanță, în raioane aleșii locali mai așteaptă să trăiască ziua în care vor munci „fără hârtie”.

Acum au grijă de birourile folosite pe post de arhivă, unde sunt depozitate zeci de mii de acte, iar funcționarii mai sunt nevoiți să tipărească fel de fel de certificate și bonuri de plată, care sărăcesc anual bugetul unei primării cu câteva zeci de mii de lei, informează buletinul informativ „Bugete fără secrete”.

Recent, primarul satului Feștelița din raionul Ștefan Vodă a făcut publice câteva fotografii în care apare perceptorul fiscal din sat cărând un braț de hârtii. Erau niște chitanțe aduse de la poștă, care ulterior vor fi păstrate timp de cinci ani la primărie.

„Vine perceptorul cu kilometri de hârtie în secolul XXI. Așa arată o zi de lucru a unui perceptor fiscal când încasează 10 000 de lei de la 45 de persoane fizice, câte opt chitanțe de la fiecare. În total: 360 de chitanțe. Apoi, la poștă 360 de plăți introduse pe fiecare chitanță separat, ceea ce durează cam patru ore. Plus la asta, trebuie de introdus în registre la fiecare cont, să faci borderouri. E-guvernare ziceți? Reformă teritorială ziceți? Poate mai întâi ne gândim la oameni și facem descentralizare, e-guvernare reală?”, îi întreabă retoric pe guvernanți primarul Nicolae Tudoreanu.

Situația e comună pentru toate satele din republică. „La primărie se face al doilea exemplar la aceste chitanțe și pe urmă perceptorul se mai duce o dată cu brațul de hârtii la poștă. Așa e la noi”, precizează Ion Bâzu, un alt ales local din satul Cârpești, Cantemir. Bonurile se păstrează cinci ani în cadrul instituției, după care sunt trimise în arhiva raională.

Domnul Bâzu recunoaște că s-ar face economii bune în buget, dacă mai multe servicii ar fi electronice: „Pentru hârtie și cerneală la imprimantă și xerox cheltuim anual aproximativ 40 de mii de lei, pentru că tipărim și diverse certificate care se dau gratuit la cetățeni: de stare civilă, de deces, de moștenire sau anchete sociale”.

Articolul integral poate fi accesat AICI.

0