New York Times include alegerea unor preşedinţi proruşi în Republica Moldova şi Bulgaria pe lista evenimentelor politice considerate alarmante din acest an, alături de votul pentru Brexit şi pentru Donald Trump.
Sursă citată titrează „Noii preşedinţi care înclină către Rusia” şi analizează alegerile prezidenţiale din Moldova, câştigate la mică distanţă de candidatul prorus Igor Dodon, dar şi pe cele din Bulgaria, unde a ieşit învingător un alt apropiat al Moscovei, Rumen Radev
Rezultatul alegerilor din Moldova şi Bulgaria este de natură să slăbească şi mai mult coeziunea europeană, chiar dacă cele două ţări sunt republici parlamentare în care preşedintele are mai puţine atribuţii decât în alte state, scrie sursa citată.
Alegerile din cele două ţări au fost influenţate puternic de frustrarea publică legată de corupţie şi de nivelul de trai, alegătorii depărtându-se de candidaţii proeuropeni şi apropiindu-se de cei care doresc relaţii mai bune cu Moscova. Asemenea Statelor Unite, unde Donald Trump a fost ales preşedinte, Bulgaria şi Moldova au fost afectate de sentimente naţionaliste şi anti-globalizare care s-au răspândit în Europa.
Legăturile Bulgariei şi Moldovei cu Rusia
Cel care se va bucura de această situaţie este preşedintele rus Vladimir Putin, care speră că sancţiunile occidentale impuse după ce Rusia a anexat Crimeea vor fi curând ridicate, mai scrie NYT.
De altfel, liderul de la Kremlin a şi salutat alegerea candidatului socialist la Sofia, totodată învitându-l deja pe Dodon la Moscova.
Totuşi, arată New York Times, alegerile din Bulgaria şi din Moldova au fost mai puţin o aprobare a regimului lui Vladimir Putin, cât o reflectare a legăturilor economice şi geografice cu Rusia.
Spre exemplu, bulgarii au avut în mod tradiţional legături personale şi economice apropiate cu ruşii, iar sancţiunile dictate de UE Moscovei au afectat şi economia Bulgariei. Iar Radev, descris drept novice politic şi fost pilot NATO care s-a antrenat în America, a promis că va încerca să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, argumentând că proeuropean nu înseamnă automat antirus.
În Moldova, câştigătorul Igor Dodon a cerut în campanie abrogarea Acordului de asociere semnat cu UE, în anul 2014, care a provocat un dureros embargo rusesc privind exporturile de vinuri şi fructe. Şi în această ţară alegerile au fost mânate de furie şi de corupţia ce a culminat în anul 2014 cu dispariţia unui miliard de dolari.
Nu se ştie câte pot face preşedinţii aleşi în cele două ţări pentru a domoli frustarea poporului, mai ales că puterile lor sunt limitate. Şi nu există nicio dovadă că alegătorii din Bulgaria şi din Moldova vor să se întoarcă la dominaţia rusească, conchide NYT.