Marea Britanie şi SUA trimit avioane, trupe, tancuri şi artilerie în estul NATO pentru a descuraja Rusia.
Marea Britanie a anunţat, miercuri, că va trimite anul viitor avioane de luptă în România, iar Statele Unite au promis trupe, tancuri şi artilerie Poloniei în cadrul celei mai importante consolidări a capacităţilor militare NATO la frontierele Rusiei de la Războiul Rece şi până în prezent, relatează Reuters.
Germania, Canada şi alte state membre NATO au promis, de asemenea, că vor trimite forţe, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor Apărării la Bruxelles.
În paralel, două nave de război ruse înarmate cu rachete de croazieră au intrat în Marea Baltică, între Suedia şi Danemarca, subliniind tensiunile dintre Est şi Occident.
La Madrid, Ministerul de Externe a anunţat că Rusia şi-a retras o solicitare de a realimenta cu carburant trei nave de război în enclava nord-africană Ceuta, după ce aliaţi NATO au afirmat că acestea pot fi folosite pentru a lua ca ţintă civili în Siria.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a anunţat că aceste contribuţii cu trupe la noua forţă de 4.000 de oameni din ţările baltice şi din Europa de Est reprezintă un răspuns adecvat faţă de cei aproximativ 330.000 de militari ruşi despre care Alianţa Nord-Atlantică afirmă că sunt staţionaţi în flancul de vest, în apropiere de Moscova.
„Numai luna aceasta, Rusia a trimis în Kaliningrad rachete de tip Iskander, pe care pot fi instalate focoase nucleare, şi a suspendat un acord cu Statele Unite cu privire la plutoniu de uz militar”, a declarat Stoltenberg, care a acuzat totodată Moscova că oferă în continuare susţinere rebelilor proruşi din estul Ucrainei.
Aceste rachete balistice pot atinge ţinte în Polonia şi în ţările baltice, însă oficiali NATO au refuzat să spună dacă Moscova a trimis şi ogive nucleare la Kaliningrad.
NATO intenţionează astfel să dea curs unor promisiuni pe care şefi de stat şi de guverne din Alianţa le-au făcut în iulie, în vederea descurajării agresiunii Moscovei în foste state sovietice, după ce aceasta a orchestrat anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.
Forţa de reacţie rapidă a NATO, construită special pentru ruşi
Planul Alianţei este să înfiinţeze patru grupuri de luptă de 4.000 de oameni de la începutul anului viitor, care să fie susţinute de o forţă de reacţie rapidă de 40.000 de oameni, iar în cazul în care este nevoie, de forte suplimentare.
În cadrul acestui plan, secretarul american al Apărării Ashton Carter a anunţat că un „batalion de intervenţie pregătit de luptă” de aproximativ 900 de militari urmează să fie trimis în estul Poloniei, iar altul, o forţă echipată cu tancuri şi alt echipament greu, să se deplaseze în Europa de Est.
Ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a anunţat că Regatul Unit va trimite un batalion de 800 de oameni în Estonia, susţinut de trupe franceze şi daneze.
Londra va trimite, de asemenea, avioane de luptă de tip Typhoon în România, pentru a efectua misiuni de patrulare la Marea Neagră, în parte în vederea sprijinirii Turciei.
„Cu toate că părăsim Uniunea Europeană, vom face mai mult pentru a asigura securitatea flancurilor de est şi de sud ale NATO”, a declarat Fallon.
Alţi aliaţi NATO s-au alăturat celor patru grupuri de luptă conduse de Statele Unite, Marea Britanie Germania şi Canada care vor fi mobilizate în Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia.
Canada a anunţat că va trimite 450 de militari în Letonia, alături de 140 de militari din Italia.
Germania a anunţat că trimite între 400 şi 600 de militari în Lituania, alături de forţe suplimentare din Olanda, Norvegia, Belgia, Croaţia şi Luxemburg.
Stoltenberg a declarat că angajamentele aliaţilor vor reprezenta „o demonstraţie clară a legăturii noastre transatlantice”.
Kremlinul consideră că planurile NATO sunt deja prea mult, în contextul în care Moscova şi-a exprimat în mai multe rânduri nemulţumirea faţă de extinderea Alianţei către Est.
Stoltenberg a respins acuzaţiile Rusiei în acest sens.