NATO nu va renunţa la implementarea scutului antirachetă în Europa, în pofida acordului preliminar încheiat joi la Lausanne privind programul nuclear iranian, care ar trebui să împiedice Teheranul să obţină o bombă atomică, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a NATO pentru agenţia rusă Sputnik.
„Ameninţarea pe care proliferarea rachetelor balistice o reprezintă pentru statele NATO continuă să crească. Acordul-cadru (privind programul nuclear iranian) nu schimbă nimic în acest sens”, a precizat purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.
Ea a reafirmat însă că scutul antirachetă european nu este îndreptat împotriva Rusiei.
Conform acordului-cadru semnat joi la Lausanne între Iran şi cei şase mediatori internaţionali privind programul său nuclear, Teheranul este autorizat să menţină doar 6.000 de centrifuge, faţă de 19.000 câte exploatează în prezent. Această prevedere împiedică Republica islamică să atingă rata de îmbogăţire a uraniului necesară pentru a crea o bombă atomică.
Mai mulţi experţi din Europa şi Iran au declarat pentru agenţia de presă rusă Sputnik că acordul încheiat cu Iranul face inutilă desfăşurarea unor elemente ale scutului de apărare antirachetă în Europa. Experţii citaţi au apreciat însă că Statele Unite nu vor renunţa la planul de apărare antirachetă, care ar viza în realitate potenţialul nuclear rus.
Statele Unite au afirmat întotdeauna că scutul antirachetă este menit să contracareze ameninţarea reprezentată de rachetele iraniene sau nord-coreene, subliniind că nu este îndreptat împotriva Rusiei.
Radare şi interceptori urmează să fie instalate, în cadrul unui sistem de apărare antirachetă NATO, în state membre ale Alianţei Nord-Atlantice ca România, Turcia, Spania şi Polonia. Acest scut, care urmează să fie susţinut cu sisteme de tip AEGIS instalate la bordul unor nave, este denunţat de Rusia ca fiind îndreptat împotriva sa.