Alianța Nord-Atlantică a sporit considerabil numărul militarilor gata să intervină în cazul în care una din țările membre este atacată, în clipa de față până la 300.000 de oameni fiind în stare de alertă.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, susține că Alianța răspunde astfel provocărilor Rusiei, al cărei aparat de propagandă își face simțită tot mai des prezența în țările membre NATO, la pachet cu atacuri electronice, operațiuni de spionaj și înarmarea accelerată din ultimii ani.
„Răspundem prin cea mai importantă întărire a capacității de apărare colectivă de după sfârșitul Războiului Rece”, a explicat secretarul general NATO, într-un interviu acordat The Times.
Stoltenberg nu a făcut public numărul soldaților pe care Alianța Nord-Atlantică vrea să îi mențină cu arma la picior, dar delegatul permanent pe lângă NATO al Marii Britanii, Adam Thompson, a dezvăluit că ar fi vorba de 300.000 de combatanți, potrivit The Independent.
Numărul este imens, dacă ne raportăm la planul inițial al liderilor Alianței de a instală o brigadă multinațională de 4.000 de militari la frontiera dintre Rusia și țările baltice, dar se pare că amenințarea Moscovei începe să fie văzută acum cu alți ochi.
„Am observat o Rusie tenace în a-și realiza planurile de consolidare a armatei în ultimii ani. A triplat bugetul de apărare în termeni reali începând cu 2000, a dezvoltat noi capacități militare, și-a exersat noile sale capacități, ba chiar și-a agresat militar și vecinii”, a comentat Stoltenberg.
Țelul liderilor Alianței este că imensa forță militară pe care au pus-o în alertă să fie gata de răspuns în 2 luni și nu în 6, așa cum prevedeau protocoalele de până acum ale NATO.
Noua față a războiului
NATO trebuie să găsească și mijloace pentru a contracara un nou tip de conflict pe care Rusia pare să îl perfecționeze în fiecare zi, bazat pe războiul electronic, spionaj, război hibrid și atacuri cibernetice care par să curgă necontenit împotriva unor state non-membre ale Alianței.
După ce au văzut ce s-a întâmplat în Ucraina, din momentul în care Rusia a anexat de la Peninsula Crimeea și a întreținut criza din estul țării, alte state vecine Rusiei, cum ar fi Estonia, Letonia și Lituania au început să se teamă că vor avea aceeași soartă.
Zona Mării Baltice este și cea care stârnește îngrijorarea liderilor Alianței, flancul estic fiind vulnerabil la un atac al Rusiei, reprezentanții unui think thank din Statele Unite considerând că invadarea celor trei țări de către Rusia nu ar dură mai mult de 36 de ore.