SUA și UE impun noi sancțiuni usturătoare Rusiei, însă durerea resimțită acum de Rusia ar putea avea efecte nedorite pentru Occident în viitor. Vestul va afla că există și situații mai rele decât cea creată de Vladimir Putin în Ucraina.
Cu siguranță Kremlinul merită sancțiunile – și încă și mai mult, scrie Eugene Rumer, director al programului pentru Rusia și Eurasia al Carnegie Endowment for International Peace, pentru Politico.
Citeşte şi: SUA au anunțat noile sancțiuni împotriva Rusiei; Ce prevăd acestea
Pedepsirea Rusiei nu este însă o strategie, continuă expertul. Totul are un iz de deja vu, mai ales când ne gândim la politicile occidentale față de URSS în anii ’80. Din acest motiv, guvernele occidentale ar trebui să se gândească la felul în care aceste sancțiuni se pot întoarce împotriva lor.
Istoria are un bun exemplu în acest sens. Una dintre poveștile despre motivele prăbușirii URSS și sfârșitul Războiului Rece amintește cererea americanilor către saudiți, la începutul anilor ’80, de a crește producția petrolieră pentru a provoca scăderea prețului petrolului – principalul export sovietic. URSS a falimentat după ce saudiții s-au conformat cererii americanilor.
În psihicul rușilor este adânc întipărită ideea că SUA sunt responsabile de prăbușirea URSS și problemele Rusiei din anii ce au urmat. Cu toate că adevărul istoric este mult mai nuanțat și complicat, elitele și publicul din Rusia sunt convinși că americanii au încercat în mod activ să răstoarne regimul sovietic – și această idee a devenit baza unei întregi politici revanșarde, alimentată de ascensiunea lui Vladimir Puzin.
Citeşte şi: Noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei au intrat în vigoare; Ce prevăd acestea
Și astăzi mulți consideră că SUA rămân dedicate ideii de schimbare de regim la Moscova. Susţinerea Occidentului față de Ucraina nu este, în opinia lor, decât un pas înaintea unor acțiuni împotriva guvernului lui Putin. Rusia ar fi, așadar, următoarea țintă a subversiunilor occidentale, scrie Rumer.
În această linie, sancțiunile occidentale sunt interpretate la Moscova nu drept instrument pentru schimbarea politicii ruse în Ucraina, ci instrument de slăbire a Rusiei, de subminare a guvernului, de instigare la revoltă populară și răsturnare a regimului Putin și instalarea unui regim marionetă.
În iulie, Putin a spus, în fața consiliului său de securitate, că dușmanii străini ai Rusiei încearcă constant să submineze țara, sub pretextul promovării democrației.
Poate că toate acestea par exagerări și produs al paranoiei ruse, deși suspiciunile rușilor nu sunt întru totul fantezii. Dar dacă ideea schimbării de regim promovată de SUA în Rusia devine politică de stat la Moscova, reacția negativă va dura mult mai mult decât regimul lui Putin, cu consecințe pe termen lung pentru relațiile dintre Occident și Rusia.
Căderea URSS s-a produs la șase ani după intervenția americanilor pe lângă Arabia Saudita. Unele sancțiuni impuse zilele acestea vor avea efecte pe decursul a zece ani. Vrea Occidentul să slăbească Rusia?
La sfârșitul Războiului Rece, cea mai mare țară a lumii, locuită de zeci de grupări etnice distincte, aflate pe mai multe zone temporare și în multiple diviziuni administrative, s-a fărâmițat. Pe alocuri au izbucnit conflicte sângeroase, pe măsură unele etnii și-au cerut independența.
Vrea cumva Occidentul să aibă de-a face cu o Rusie fărâmițata? Cu mai multe Rușii? Care din ele va păstra armele nucleare? Cât din schimburile sale comerciale cu Rusia este Europa pregătită să sacrifice?
Chiar dacă ipoteza unei fărâmițări a Rusiei poate părea îndepărtată, ideea că Putin nu va fi mereu la putere nu e. Cum va arăta succesorul său? E drept că nici Putin nu este un lider prietenos, dar dacă actualele tensiuni se prelungesc și sancțiunile mușcă și mai tare, este posibil că următorul lider rus să fie și mai anti-occidental decât actualul locatar de la Kremlin, avertizează sursa citată. Nimeni nu-şi doreşte acest rezultat.
Citeşte şi: (VIDEO) Cum ironizează Putin sancțiunile Occidentului