Timbrul ei emoţionant a rămas definitoriu pentru muzica veche, iar viaţa ei colorată a născut nenumărate legende. La 100 de ani de la naştere, memoria „Vrăbiuţei” sau „Mica privighetoare”, cum a fost supranumită, este la fel de puternică, iar imaginea ei este una dintre cele mai durabile icoane ale Franței.
Expoziţiile deschise la Paris şi în lume, spectacolele organizate cu ocazia împlinirii celor 100 de ani de la naşterea artistei oferă publicului momente inedite cu cea care a rămas imaginea unei naţiuni şi o stea internaţională după război. Magia lui Piaf constă în repertoriul care ajunge la inimile tuturor.
A interpretat cântece simple, cu melodii minunate, care vorbesc lumii despre momentele importante ale vieţii. „Non Je ne regrette rien”, „La vie en rose”, „Sous le ciel de Paris”, „La foule”, „Mon Dieu”, „Milord”, „Autumn Leaves” sunt fredonate şi astăzi.
Una dintre piesele de rezistenţă a expoziţiei de la Biblioteca Naţională a Franţei este celebra rochie neagră a artistei.
Dar celebritate ai a fost atât de mare încât nu s-a stins niciodată cu adevărat. O faţă nu foarte frumoasă, dar cu o strălucire expresivă, cu ochii mari şi întunecaţi, cu sprâncene foarte subţiri este imediat recunoscută. Născută la Paris în decembrie 1915 într-o familie săracă de circari, Piaf a avut o copilărie grea.
Ea a început să cânte pe străzi și cafenele în timpul spectacolelor tatălui ei. Proprietarul unui club de noapte din Paris a descoperit-o la vârsta de 19 ani și a urcat-o pe scenă.
În timpul ocupației germane din cel de-Al Doilea Război Mondial, şi-a ajutat prietenii evrei, iar în 1943 a vizitat prizonierii francezi de război, în Germania. Deși unii au văzut-o ca pe un trădător, imaginea ei a fost reabilitată.
După război, a trăit o frumoasă poveste de dragoste și parteneriat muzical cu Yves Montand. A ajutat mai multe cântăreți, inclusiv pe Charles Aznavour, iar în 1947 a făcut prima vizită în Statele Unite ale Americii.
Edith Piaf a jucat în mai multe filme și a avut mai multe apariții televizate.
După o viață amoroasă tumultuoasă care i-a inspirat creaţiile artistice, Piaf s-a căsătorit cu cântărețul Jacques Pills, în 1952 și au divorţat cinci ani mai târziu. La 46 de ani s-a căsătorit pentru a doua oară cu grecul de 26 de ani, Theo Sarapo. Piaf a murit de cancer la ficat pe 10 octombrie 1963, la vârsta de 47 de ani.