A XXIV-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Seul (Coreea de Sud), în perioada 17 septembrie – 2 octombrie 1988. Seul a fost ales în detrimentul orașului nipon Nagoya.
După boicotul de la Jocurile Olimpice din 1976, 1980 și 1984, JO de la Seul au fost, de asemenea, boicotate de R.P.D. Coreeană și Cuba. Motivul boicotului a fost refuzul Coreei de Sud de a organiza JO împreună cu R.P.D. Coreeană. Totuși, nicio altă țară comunistă n-a boicotat aceste Jocuri Olimpice. Etiopia, Seychelles și Nicaragua nu și-au permis să-și trimită sportivii din motive economice.
La această ediție au participat 8.391 de sportivi din 159 de țări, dintre care 2.194 de femei și 6.197 de bărbați, care au concurat în cele 237 de probe din 23 de discipline sportive: atletism, canotaj, baschet, box, kaiac-canoe, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei, judo, lupte, natație, pentatlon modern, echitație, tenis, tenis de masă, tir, tir cu arcul, yachting, volei. La această ediție a JO au lucrat 27.221 de voluntari, întrecerile fiind urmărite de 11.331 de reprezentanți ai presei, dintre care 4.978 din presa scrisă și 6.353 din radio și televiziune.
La Seul s-au bătut toate recordurile: număr de țări și sportivi participanți, număr de sporturi și probe incluse în programul olimpic, număr de spectatori, cele mai moderne și dotate baze sportive. În plus, a fost și cea mai informatizată ediție a Jocurilor Olimpice, calculatoarele fiind prezente peste tot și pentru orice problemă, de la promptitudinea rezultatelor, la cele mai diverse detalii organizatorice și tehnice. Televiziunea a fost prezentă pretutindeni, existând 23 de canale TV, câte unul pentru fiecare sport inclus în programul JO. Au fost transmise integral toate întrecerile sportive, de la competițiile preliminare la cele finale.
Ca orice ediție a Jocurilor Olimpice, și cea de la Seul a avut vedetele și eroii săi. Scrimera suedeză Kerstin Palm a devenit prima femeie care a participat la șapte ediții ale Jocurilor Olimpice. Românca Daniela Silivaș a câștigat trei medalii de aur, două de argint, dintre care una cu echipa, și una de bronz la gimnastică.
La atletism, Florence Griffith Joyner (SUA) a cucerit trei medalii de aur și una de argint, iar înotătorul sovietic Vladimir Salnikov, campion olimpic la 1.500 m, a repetat performanța de la JO din 1980 de la Moscova. Înotătorul american Matt Biondi a cucerit șapte medalii, dintre care cinci de aur, una de argint și una de bronz. Cea mai titrată sportivă la Jocurile Olimpice de la Seul a fost înotătoarea germană Kristin Otto, care s-a dovedit imbatabilă în șase probe, la trei stiluri diferite, câștigând șase medalii de aur. Tot la înot, Krisztina Egerszegi (Ungaria) a devenit campioană olimpică la numai 14 ani, prevestind o carieră de excepție, cu cinci titluri olimpice, la trei ediții consecutive: 1988, 1992 și 1996.
O lovitură de teatru a reprezentat descalificarea pentru dopaj a sprinterului canadian Ben Johnson, care stabilise un nou record mondial la 100 m plat.
În clasamentul pe medalii, primul loc a fost ocupat de Uniunea Sovietică, cu 55 de medalii de aur, 31 de argint și 46 de bronz, urmată de Republica Democrată Germană (RDG), pe locul al doilea, cu 37 de medalii de aur, 35 de argint și 30 de bronz, și de SUA, clasată pe locul al treilea, cu 36 de medalii de aur, 31 de argint și 27 de bronz.