Preşedintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, ar fi putut merge joia trecută la Ankara după bani, adică un eventual credit de cel puţin 100-200 de milioane de euro oferit Moldovei. La această concluzie ajunge redactorul-şef al Agenţiei IPN, Valeriu Vasilică, într-un comentariu în care se întreabă care ar putea fi miza vizitei celui mai influent om din Moldova în Turcia, mai ales în contextul în care atât premierul Pavel Filip, cât şi preşedintele Parlamentului, Andrian Cadnu au avut recent întrevederi cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Potrivit lui Vasilică, versiunea conform căreia Plahotniuc ar fi mers în Turciapentru a prelua inițiativa relațiilor la vârf pe care le stabilise cu liderul turc președintele Dodon, nu este una tocmai verosimilă, chiar dacă într-un timp, se vorbea că Erdogan i-ar fi promis lui Dodon bani pentru reconstrucția Palatului prezidențial din centrul Chișinăului. „Însă pentru asemenea scopuri ar fi fost de ajuns întrevederile din aceeași lună cu președintele turc a premierului Pavel Filip și a speakerului Andrian Candu, la distanță de o săptămână una de alta. Însăși frecvența întrevederilor cu președintele turc, culminată cu cea a celui mai influent om, vorbește despre faptul că este vorba de cele mai mari mize, realizarea cărora cere garanția celor mai importante persoane”, admite autorul comentariului.
„Și dacă nu este vorba de politică și geopolitică, după acestea sau chiar înaintea lor, nu există nimic mai important decât banii. Vlad Plahotniuc ar fi putut merge la Recep Tayyip Erdogan după bani, după nu mai puțin de 100 de milioane de euro, poate 200 de milioane. Sau atâta cât să acopere gaura provocată de o eventuală neacordare a celor 100 de milioane de euro de către Uniunea Europeană. Fie că guvernarea de la Chișinău știe deja că UE nu va acorda acești bani, dacă PDM-ul lui Vlad Plahotniuc nu renunță la legea mixtului deja votată, fie că se pregătește pentru o astfel de întorsătură. În ambele cazuri reiese că Legea sistemului mixt de votare nu va fi anulată”, menţionează Valeriu Vasilică.
La cifra de 100-200 de milioane de euro împrumut turcesc se poate ajunge, dacă admitem că, în caz că UE va decide să nu acorde cele 100 de milioane, îi va recomanda României să nu acorde Republicii Moldova mai mult decât cele 150 de milioane de euro deja acordate. „Iar dacă Bucureștiul nu va putea credita Republica Moldova, la sigur că nicio altă țară din sfera de influență a UE nu o va face, dar nici cea mai influentă și bogată țară de peste ocean”.
„Nu este exclus ca aceste manevre să însemne un anumit gen de presiune asupra Uniunii Europene pentru a o determina să ofere totuși banii, dacă încă nu a luat această decizie în mod univoc. Oricum, miza vizitei în Turcia de joia trecută poate fi o sumă mare de bani pentru nevoile bugetului, cu care guvernarea să poată plăti salarii și pensii și să evite colapsul social-economic în perspectiva alegerilor parlamentare din anul viitor pe care speră și face multe, permise și mai puțin permise, pentru a le câștiga. S-ar putea ca, oficial, împrumutul să poată fi contractat sub „proiecte de dezvoltare” sau „de investiții de amploare”, așa cum sugerează unul din comentatorii știrii IPN despre întrevederea Plahotniuc-Erdogan, care pare să știe mai multe decât spune”, scrie Vasilică.
Nu în ultimul rând, autorul se întreabă ce ar putea oferi totuşi Moldova pe lângă banii pe care va trebui să-i returneze, iar aceasta ar putea fi „închiderea rețelei de licee moldo-turce „Orizont” din Republica Moldova care se spune că sunt sub influența lui Fethullah Gulen și în alte țări din lume”. „În pornirea sa hotărâtă de a înlătura din cale orice gen de opoziție reală, președintele turc chiar s-ar putea mulțumi cu acest preț, deși nu este obligatoriu să fie așa, ar putea exista și alte cerințe. Guvernării de la Chișinău ar putea să-i pară un preț nu prea mare pentru șansa sa de supraviețuire și reeditare în următorul ciclu parlamentar, chit că vor fi rezolvate cu acești bani și foarte multe probleme ale oamenilor și societății în ansamblu. Iar faptul că liceele din această rețea sunt cele mai performante din întreaga Republică Moldova se poate să nu conteze foarte mult pentru cineva”.
„Dar prețul cel mai mare pentru societatea moldovenească ar putea fi că, ne mai depinzând atât de tare de Bruxelles, guvernarea de la Chișinău nu va mai avea obligațiuni la fel de mari pentru reformele asumate prin Acordul de asociere, în ansamblu, și prin Foaia de parcurs asumată în contextul disputelor legate de schimbarea sistemului de vot, în particular. Ar fi gata guvernarea actuală să plătească un astfel de preț crucial pe calea declarată a integrării europene?”, se mai întreabă autorul, care susţine că varianta ideală ar fi dacă eventuala negociere a creditului turcesc de către Vlad Plahotniuc se referă la niște bani suplimentari la cei așteptați din UE.