Indiferent cine va câştiga alegerile prezindenţiale din SUA, din 8 noiembrie, va trebui să aibă de-a face cu o Rusie categorică, chiar arogantă, cu un preşedinte căruia îi place să-şi asume riscuri şi care face că temerile europenilor să crească pe zi ce trece.
Rusia zilelor noastre, una agresivă, e un paradox, scrie Washington Post într-o analiză pe tema contextului internaţional în care au loc alegerile de marţi.
Oricum ai privi, din multe puncte de vedere, Rusia este în declin; are o economie în picaj, o tehnologie subdezvoltată şi o populaţie în scădere. Corupţia e prezentă în mai toate sectoarele. Căderea URSS e în continuare o rana deschisă şi mulţi ruşi cred că SUA au profitat de ei în timpul anilor de declin.
Şi, totuşi, această Rusie slabă se afişează la fel de ţanţoşă că un luptător de stradă, ca un membru de temut al unei bande. Poartă un război controversat în Siria, un altul în Ucraina şi chiar un război cibernetic, cu un dispreţ total faţă de puterea SUA, mai arată analiză cotidianului american.
Potrivit lui James R. Clapper Jr., directorul Serviciului Naţional de Informaţii, hackerii ruşi fac tot posibilul să se amestece în procesul alegerilor din SUA.
Dimitri Simes, care conduce Centrul pentru Interesul Naţional (fostul Centru Nixon), cel care i-a fost consilier preşedintelui Richard Nixon, e de părere că acest comportament al lui Putin, ce presupune asumarea de riscuri, a devenit din ce în ce mai îndrăzneţ.
Potrivit analistului, Rusia nu mai e sensibilă la sancţiuni, considerându-le oricum minime, Putin fiind de părere că, orice ar face, acestea îi vor fi impuse ţării sale.
Cel care va învinge la prezidenţiale va trebui să găsească o cale de a modifica acest comportament al Rusiei, dar fără o confruntare militară directă, mai scrie Washington Post. Această chestiune e poate cea mai importantă dintre cele ce ţin de securitatea naţională, una dintre mizele acestor alegeri.
Viitoarea strategie a SUA ar trebui să aibă la bază o înţelegere clară a felului în care Kremlinul lui Putin e văzut în lume. Iar din acest punct de vedere, analişti de top din SUA vin cu veşti proaste. Moscova însăşi se vede că fiind victima, partea vătămată, care se ridică şi luptă după ani de supremaţie americană.
Cu cine ţine Putin? Cu haosul!
Legat de tema „cu cine ţine Putin?”, analistul în securitate naţională James Ludes e de părere că nu există dovezi că Putin ar fi în favoarea vreunuia dintre candidaţi. Mai degrabă, „e în favoarea haosului”. „Vrea că procesul politic din America să arate rău (să aibă o imagine negativă – n.red.) „, afirmă el.
Noile teme de propagandă folosite de Moscova includ sistemul de supraveghere al guvernului american, corupţia din politică, în beneficiul celor sus-puşi, şi alegerile fraudate, afirmă analistul.
Istoricul Angus E. Goldberg e de părere că strategia Rusiei din prezent e „lipsa oricăror limite”. Acesta ilustrează strategia prin cuvântul „bespredel”, folosit adesea în limba rusă pentru a descrie comportamentul oligarhilor corupţi care au prosperat în regimul Putin.
Putin însuşi afişează o combinaţie neobişnuită de trăsături. „Poate părea plin de emoţie, încăpăţânat, chiar impulsiv”, arată Stephen Sestanovich, expert la Universitatea Columbia. Însă Putin calculează non-stop. „Ruşii au o vorba: măsoară de şapte ori şi taie o dată. (Putin) e tipul de om tipicar (calculat, atent) „.
În plus, mai afirmă el, ceea ce face acum Rusia, în speţă intervenţia din Siria, ar fi fost ceva care nici nu putea fi luat în calcul în perioada Războiului Rece. Moscova a „calculat” că riscul de a primi o replică periculoasă e acum mult mai mic decât era în trecut, mai spune Sestanovich.
Comportamentul „ţanţoş” al lui Putin este modelat şi de faptul că în anturajul său au ajuns din ce în ce mai mulţi militari de carieră şi oameni ai serviciilor. Ca şi Putin, aceştia sunt veterani ai Războiului Rece. Mulţi dintre cei aflaţi în anturajul lui Putin îi spun acestuia: „Suntem încercuiţi. America vrea să ne distrugă. Singurul lucru pe care îl înţelege e forţa”, a declarat Simes, căruia i s-a comunicat acest lucru chiar de către o persoană bine situată din Rusia, cu acces la astfel de informaţii.
Aşa că, întorcându-ne la ziua alegerilor din SUA, se pune întrebarea care e abordarea corectă legat de pericolul în continuă creştere numit Rusia. Mulţi analişti se tem că Moscova va interpreta cuvintele reconciliatoare ale lui Trump ca pe un semn de epuizare şi că va veni cu noi cereri şi pretenţii.
Atitudinea mai dură a lui Clinton pare să fie o cale mai bună de a proteja interesele americane, notează publicaţia, dar doar atâta vreme cât nu îl face pe Putin să se simtă umilit sau trimis la colţ. O fi Rusia mai slăbită decât pare, însă e clar că e gata să atace, mai notează Washington Post.