Oficialităţile britanice sunt în totală derută privind seria de acţiuni pe care ar trebui să le întreprindă în cazul declanşării Brexit-ului în urma referendumului organizat pe 23 iunie.
Toate privirile pe care Londra le aruncă spre Bruxelles nu folosesc cu nimic membrilor cabinetului Cameron, oficialii UE având ordin să nu pună niciun scenariu pe hârtie, de teama că acestea ar putea ajunge în mâinile presei, după cum a recunoscut un oficial al Comisiei Europene, citat de The Independent.
Anxietate globală
Şocurile economice şi geopolitice pe care le poate declanşa ieşirea Marii Britanii din UE ar fi greu de gestionat chiar şi cu un îndrumar pus la dispoziţia autorităţilor.
Un prim efect se resimte deja în pieţele financiare, pe măsură ce creşte teama investitorilor faţă de impactul pe care Brexit-ul îl poate avea asupra economiei globale.
Este un eveniment care ar putea distruge întreaga cultură politică occidentală a Europei, după cum s-a exprimat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, făcând referire la varianta abandonării proiectului comun european de către un stat membru.
De altfel, un astfel de deznodământ părea de neconceput la începutul construcţiei care avea să devină Uniunea Europeană, amendamentul privind dreptul statelor de a părăsi UE fiind introdus abia în 2009.
Scenariul de coşmar al Brexit-ului ia în calcul propagarea unei unde de şoc în toată Europa pentru o bună perioadă.
Vinerea neagră
Referendumul privind menţinerea sau retragerea Marii Britanii din UE va fi organizat joi, 23 iunie, alarmă urmând să sune de la Berlin până la Bruxelles încă dinainte de închiderea urnelor.
În prima faza, miniştrii de Finanţe din zona euro se vor reuni pentru a vedea ce măsuri de limitare a implicaţiilor financiare pot fi luate încă de la prima ora, în cazul unui vot negativ dat de insulari.
Oscilaţii puternice ale lirei sterline, intervenţii mult mai agresive ale Băncii centrale a Elveţiei şi o creştere a riscurilor la nivel global sunt printre efectele aşteptate pe pieţele financiare.
„Va trebui să fim pregătiţi pentru o deşteptare dură în dimineaţa zilei de vineri”, admite Lothar Mentel, director executiv al Tatton Investment Management din Londra.
Şocul politic ar putea fi chiar mai dureros, o estimare a Bloomberg arătând că Scoţia ar putea relua procesul de obţinere a independenţei faţă de Regatul Unit, în vreme ce Irlanda ar putea impune controale la graniţa cu Irlanda de Nord, dar acestea sunt efecte pe termen mediu.
În schimb, o reacţie imediată este aşteptată din partea Franţei şi a Germaniei, care vor căuta să speculeze momentul pentru a demonstra atractivitatea proiectului comunitar rămas concentrat în jurul alianţei dintre Paris şi Berlin.
„UE va avea nevoie de o strategie credibilă pentru a evita dezintegrarea graduală a Uniunii”, crede Guntram Wolff, analist în cadrul grupului Bruegel din Bruxelles.
O săptămână de foc
Odată cu intrarea în weekendul care va urma Brexit-ului, Europa va trebui să îşi întocmească variantele de rezervă pentru a preveni răspândirea sindromului populist şi anti-sistemic în restul Europei.
Aceasta şi prin prisma reluării alegerilor generale din Spania în 26 iunie, dar şi din cauza inflaţiei de euroscepticism din ţări precum Olanda şi Danemarca, cele două regate nordice putând să se poziţioneze astfel în tabăra Marii Britanii.
Un summit de urgenţă al liderilor europeni este de aşteptat să aibă loc cel târziu pe 25 iunie, pentru a discuta stimulentele care ar putea fi acordate populaţiei din statele aflate în pericol de a îmbrăţişa poziţia britanicilor.
Ţări din afară zonei euro, precum Polonia, Ungaria sau Suedia sunt aşteptate să formeze un grup de rezistenţă împotriva unor măsuri integraţioniste mai ample pe care le-ar putea propune liderii din nucleul politic al UE.
În cel mult o săptămână de la declanşarea şocului, premierul britanic David Cameron ar putea fi convocat pentru a stabili calendarul pentru următorii doi ani, perioada necesară perfectării divorţului Regatului Unit de restul blocului continental.
Rămâne de văzut dacă declanşarea articolului 50 din statutul UE, cel introdus în 2009 pentru a garanta statelor membre dreptul de a se retrage din proiectul politic european, îl va ghida pe premierul britanic spre menţinerea unor legături cu piaţă continentală de genul celor întreţinute de Norvegia şi Islanda sau spre mai firave punţi comerciale între Regatul Unit şi restul Europei.
După 100 de zile
Teama liderilor europeni că exemplul insularilor ar putea fi urmat şi de alte ţări din UE este justificat de perspectiva alegerilor generale din Germania, Franţa şi Olanda programate pentru anul viitor, ceea ce înseamnă că multe dintre propunerile britanicilor în vederea menţinerii unei relaţii avantajoase cu Europa ar putea fi respinse de teama creării unui precedent periculos.
În acelaşi timp, sarcina extragerii Marii Britanii din corpul comun al UE îi va reveni unui alt premier, cel mai probabil acesta urmând să fie Boris Johnson, fostul primar al Londrei, trecut în tabăra adepţilor Brexit.
Johnson va trebui să facă faţă acestui test, dar şi unui alt referendum, la fel de probabil, cel al mişcării de independenţă a Scoţiei.
Pentru Bruxelles, zilele care vor urmă despărţirii de Marea Britanie vor însemna şi decizii privind relocarea unor instituţii comunitare care îşi au sediul central în regat, aşa cum este cazul Autorităţii Bancare Europene.