Cei mai mulţi refugiaţi ajung în Europa pe calea riscantă a Mării Mediterane, înghesuiţi în bărci pneumatice. Câţiva au ales însă intrarea mai sigură, cea pe „uşa din spate”, pedalând contra vântului biciuitor.
Mii de persoane care au fugit din ţări măcinate de război, precum Siria, Afganistan sau Irak, îşi petrec acum timpul în nordul extrem al Europei. Mulţi dintre ei au văzut pentru prima dată zăpada.
Aproximativ 5.500 de refugiaţi au ajuns în Norvegia doar anul trecut. Circa 100 dintre ei au poposit în Neiden, un sat pescăresc din interiorul Cercului Polar Arctic, scrie Wired. Alţii au fost cazaţi în localităţi precum Kirkenes sau Vadso.
Ruta Arctică i-a adus prin Rusia în Norvegia. Mulţi dintre ei au intrat în ţara scandinavă pe bicicletă, exploatând o breşă în legislaţia celor doua ţări: Norvegia interzice accesul şoferilor care transportă pasageri fără acte valide, iar Rusia nu permite traficul pedestru. Însă niciuna dintre ţări nu face referire la biciclişti.
Există o listă de 24.000 de cereri de azil în aşteptare, dintre care 9.000 pentru sirieni, de care guvernul norvegian trebuie să se ocupe. La sfârşitul anului trecut, Norvegia şi-a înăsprit legislaţia privind dreptul la azil şi a demarat proceduri accelerate pentru a trimite o parte dintre refugiaţi înapoi în Rusia.
În Neiden, familiile de refugiaţi au fost cazate într-un mic hotel din localitate.
Situat la graniţa cu Finlanda, între dealuri înzăpezite, Neiden este mai mult o adunare de gospodării rurale. Nu există nici măcar un supermarket sau o benzinărie.
Viaţa refugiaţilor din localitate a fost ilustrată de fotograful Alessandro Iovino într-o serie de fotografii pentru proiectul „Închisoarea Arctică”.
Potrivit lui Iovino, în hotel locuiau 96 de oameni. Dintre ei, 36 erau copii şi mergeau la şcoală împreună cu cinci copii norvegieni.
Adulţii, unii sunt doctori sau oameni de afaceri în ţările de origine, îşi petreceau timpul discutând sau urmărind ştirile, în timp ce aşteptau veşti în legătură cu cererile de azil.
Între timp, hotelul a fost închis, iar oamenii au fost trimişi către alte centre de azil.
Drumul din Siria în Norvegia, via Rusia
În Kirkenes, un orăşel cu 3.500 de locuitori, se găsesc câteva familii de sirieni. Printre ei se află şi Rana. Timp de trei ani, Rana şi familia ei au trăit în Damasc cu bagajele făcute şi gata de plecare, relatează Konbini. Locuiau în regiunea Ghouta, zguduită de atacurile forţelor militare ale preşedintelui Bashar al-Assad.
Înainte de a pleca, au vândut tot ce deţineau pentru a strânge banii necesari pentru călătorie: 2.000 de euro de persoană. Au zburat la Beirut, iar apoi la Istanbul. În continuare, au plătit 250 de euro pe persoană pentru vize şi 500 de euro pentru biletul de avion către Moscova. Pentru 100 de euro au zburat la Murmansk, situat în nordul-vestul Rusiei. Au mai plătit 800 de euro celor care le-au pus la dispoziţie bicicletele pentru a trece graniţa în Norvegia.
Prima întâlnire cu zăpada
În Suedia, nu departe de graniţa cu Norvegia, se află staţiunea de schi Riksgransen, care a servit timp de câteva luni ca adăpost temporar pentru 600 de refugiaţi, dintre care 100 de copii. Mulţi dintre ei au văzut zăpada pentru prima dată, potrivit National Geographic.
Staţiunea a primit din partea guvernului aproximativ 40 de dolari de persoana pe zi, mult mai puţin decât ar plăti un turist obişnuit.
Suedia a primit aproape 163.000 de cereri de azil în 2015, dintre care 75.000 doar în lunile octombrie şi noiembrie.
La Riksgransen, refugiaţii ascultau muzică sau îşi petreceau timpul pe reţelele sociale pentru a vorbi cu prietenii sau cu familia. Participau şi la activităţi organizate, precum lecţii de schi sau de box, cursuri de suedeză şi engleză, biliard.
Chiar dacă frigul, întunericul şi diferenţele culturale pot fi apăsătoare, mulţi dintre ei şi-ar fi dorit să rămână la Riksgransen. Singurul norocos a fost Hakim Akbary, un refugiat afgan care face acum parte din personalul de curăţenie al hotelului. În ţara sa lucra la birou ca translator, dar spune că este foarte încântat de oportunitatea primită, conform Mpora.
Rând pe rând, în timp ce staţiunea se redeschide pentru turişti, ceilalţi refugiaţi sunt trimişi către alte părţi ale Suediei. Pentru ei, viitorul rămâne incert.
Sursa foto: mpora.com, alessandro-iovino.com