Jeff Sessions, senator de Alabama în vârstă de 70 de ani, a fost printre primii politicieni din partidul Republican care a decis să-l susţină pe Trump. Acesta nu câştigase încă alegerile primare din interiorul partidului când bătrânul republican a pariat pe el.
Jeff Sessions, după ce Donald Trump a devenit preşedinte, a primit poziţia de procuror general al SUA. E un personaj controversat, fiind acuzat în mai multe rânduri că a făcut remarci rasiste. Există şi o înregistrare în care jigneşte persoane de culoare. Din cauza atitudinii sale a ratat oportunitatea de a ajunge judecător la Curtea Supremă a SUA. Deşi a fost nominalizat de Ronald Reagan în 1986, protestul unor organizaţii nonguvernamentale l-au determinat pe fostul preşedinte să-şi retragă numirea.
Ronald Reagan este preşedintele SUA care a contribuit decisiv la prăbuşirea Cortinei de Fier şi la eliberarea statelor Europei de Est de sub dominaţia comunistă. E destul de neobişnuit să vezi astăzi un veteran senator republican, respectat de Reagan, că a trecut în tabăra pro-Putin.
Jeff Sessions este acuzat că a minţit sub jurământ la audierile din comisia Senatului pentru validarea sa în funcţia de procuror general al SUA. Întrebat dacă a avut întâlniri cu reprezentanţi ai Moscovei în timpul campaniei electorale, domnul Sessions a negat: „Am ţinut discursuri şi am participat la evenimente în numele lui Donald Trump, dar nu am avut întâlniri, nu am comunicat cu ruşii şi nu sunt în măsură să comentez pe acest subiect”, a declarat senatorul la audieri.
Însă faptele par să-l contrazică!
O reconstituire realizată de New York Times prezintă succesiunea evenimentelor şi implicarea lui Sessions în scandalul Trump-Rusia.
28 februarie 2016: Jeff Sessions este primul senator republican care decide să-l susţină pe Donald Trump.
3 februarie: Donald Trump anunţă că Sessions va conduce comitetul naţional al consilierilor săi pentru campania electorală.
14 iunie: Comitetul Naţional al Partidului Democrat anunţă oficial că hackerii ruşi au pătruns în sistemul de computere.
18 iulie: Ambasadorul rus la Washington Serghei Kisliak face parte dintr-un mic grup de diplomaţi care se întâlnesc cu Sessions după un eveniment al Convenţiei Naţionale a Partidului Republican.
22 iulie: Wikileaks postează 20.000 de mailuri trimise sau primite de membri ai Comitetului Naţional al Partidului Democrat.
25 iulie: FBI, poliţia federală a SUA, anunţă că a început o investigaţie în cazul operaţiunii de hacking asupra computerelor de la sediul democraţilor.
27 iulie: În timpul unei conferinţe de presă, Donald Trump spune: „Rusia, dacă mă auzi, sper că poţi găsi şi cele 30.000 de mail-uri care lipsesc”, făcând referire la acuzaţia că Hillary Clinton ar fi şters din computer mesaje oficiale.
5 septembrie: Preşedintele Obama se întâlneşte cu Vladimir Putin la reuniunea G20 ce a avut loc în China şi îi spune că „trebuie să înceteze” şi că „vor fi consecinţe serioase dacă nu te opreşti”.
8 septembrie: Jeff Sessions, împreună cu doi dintre consilierii săi, s-au întâlnit cu ambasadorul rus Serghei Kisliak în biroul senatorului american.
7 octombrie: Administraţia Obama acuză guvernul rus că a intervenit în procesul electoral al Statelor Unite.
8 Noiembrie: Donald Trump este ales preşedinte al SUA.
Începutul lunii decembrie: Agenţiile de informaţii ale SUA prezintă un raport în care arată că guvernul rus a fost în spatele acţiunilor de hacking de la sediul Partidului Democrat şi aceste acţiuni au avut ca scop favorizarea lui Donald Trump în campania electorală.
29 decembrie: Barack Obama anunţă sancţiuni împotriva Rusiei pentru că a încercat să influenţeze alegerile din SUA.
În aceeaşi perioadă: Michael Flynn, nominalizarea lui Trump pentru poziţia de consilier pentru securitate naţională, discuta despre sancţiunile impuse de Casa Albă cu ambasadorul rus Serghei Kisliak într-o convorbire telefonică.
10 ianuarie: La audierile din Senat de confirmare a lui Sessions pentru poziţia de procuror general, senatorul democrat Al Franken l-a întrebat dacă „există vreo dovadă ca vreo persoana apropiată de Donald Trump a comunicat cu guvernul rus în timpul campaniei electorale?” Domnul Sessions a răspuns: „Am ţinut discursuri şi am participat la evenimente în numele lui Donald Trump, dar nu am avut întâlniri, nu am comunicat cu ruşii şi nu sunt în măsură să comentez pe acest subiect”.
17 ianuarie: Senatorul democrat Patrick J. Leahy îl întreabă în scris pe Jeff Sessions dacă a fost în contact „cu persoane care au legături cu guvernul rus şi dacă a discutat subiectul alegerilor înainte sau după ce acestea au avut loc?”. Răspunsul lui Sessions a fost „Nu”.
8 februarie: Jeff Sessions este validat pentru poziţia de procuror general.
13 februarie: Michael Flynn, consilierul pentru securitate naţională a lui Donald Trump, demisionează pentru că l-a minţit pe vicepreşedintele SUA Mike Pence în legătură cu o conversaţie telefonică pe care a avut-o cu ambasadorul rus la Washington Serghei Kisliak.
1 martie: Cotidianul american Washington Post publică un articol în care arată că Jeff Sessions a avut două întâlniri directe cu ambasadorul rus.
1 martie, seara: Reacţia lui Jeff Sessions: „Nu m-am întâlnit niciodată cu oficiali ruşi pentru a discuta chestiuni legate de campania electorală. Nu am nici cea mai vagă idee la ce se referă aceste acuzaţii. Sunt false”.
2 martie: Congresmeni republicani se întâlnesc cu cei democraţi pentru a discuta cererea făcută de cei din urmă pentru ca procurorul general să se recuze în ce priveşte orice investigaţie prezentă şi viitoare despre legăturile lui Donald Trump cu guvernul rus pe tema campaniei electorale.
2 martie, seara: Jeff Sessions neagă în continuare faptul că a discutat cu oficialităţi ruse despre campania electorală, dar acceptă recuzarea (neimplicarea) în orice anchetă trecută, prezentă şi viitoare referitoare la implicarea Rusiei în procesul electoral american.
Trump a devenit o povară pentru diplomaţia rusă
În concluzie, procurorul general al SUA s-a autosuspendat din funcţie în ce priveşte cea mai importantă anchetă ce se desfăşoară în acest moment în SUA şi care cercetează sprijinul acordat de către Vladimir Putin lui Donald Trump pentru a câştiga alegerile.
Conform unui editorial din New York Times, această ciuntire a autorităţii procurorului general va duce curând şi la demisia acestuia: „El nu are alta soluţie”, se spune în articol.
„E greu de spus ce e mai deranjant în acest moment: că atât de mulţi oficiali din campania electorală a lui Donald Trump şi din administraţie au fost în contact în timpul şi după campanie cu guvernul rus sau că ei au evitat să spună adevărul”, mai scriu jurnaliştii NY Times.
În mai puţin de o lună, preşedintele Donald Trump îi pierde pe cei mai importanţi aliaţi în ce priveşte relaţia cu Rusia, e vorba de Michael Flynn şi de Jeff Sessions. Amândoi sunt acuzaţi că au minţit în ce priveşte contactele şi discuţiile pe care le-au avut cu oficiali ai guvernului rus.
Vladimir Putin a negat în mai multe rânduri acuzaţiile că reprezentanţi de-ai săi au influenţat şi deturnat procesul electoral american. Dar, în ultima vreme, mass-media din Rusia, controlată de guvern, îl prezintă pe Trump ca pe o povară pentru diplomaţia rusă.
„Susţinerea pentru actualul preşedinte al SUA e într-un continuu declin. Discuţiile despre posibila sa îndepărtare nu mai miră pe nimeni”, se scrie într-un articol din Pravda, cotidian controlat de Kremlin.
Deşi ancheta va continua şi are şanse să devină mai spectaculoasă decât Watergate, în urma căreia preşedintele Richard Nixon a demisionat, Donald Trump şi Vladimir Putin nu au reuşit s-şi pună planul în aplicare, acela de a anula sancţiunile economice împotriva Rusiei şi de recunoaştere a Peninsulei Crimeea ca parte a micului imperiu condus de noul ţar Vladimir Putin. Acest eşec reprezintă o veste bună pentru România şi Republica Moldova, dar şi pentru alte ţări din regiune.