În cercurile guvernamentale din Rusia, de ceva timp, a apărut un nou cuvânt magic – „importzamescenie”, adică substituirea importurilor cu producţie locală, sau „prin noi înșine”, cunoscuta doctrină liberală a României începutului de secol trecut.
Potrivit ziarului Frankfurter Allgemeine, acest nou cuvânt magic este folosit foarte des de premierul rus Dmitri Medvedev. Totul a început în urmă cu doi ani, „când, din cauza conflictului ucrainean, Rusia a declanşat cea mai mare criză de politică externă de după prăbușirea Uniunii Sovietice”. Pe scurt, consecutivitatea evenimentelor a fost următoarea: Rusia a ocupat Crimeea şi a declanşat război nedeclarat şi ascuns împotriva Ucrainei. Occidentul a adoptat sancţiuni economice şi politice împotriva Rusiei. Moscova a ţinut să spună ultimul cuvânt şi a adoptat propriile sancţiuni împotriva Vestului, impunând embargoul alimentar. Pentru o serie de industrii şi activităţi economice, care în Rusia depind de importurile occidentale, Kremlinul a cerut substituirea importurilor, pentru a consolida astfel industria rusă.
În principiu, iniţiativa ar fi fost lăudabilă dacă nu era o nevoie reală. Cu toate acestea, dacă progresul putea fi pur și simplu declarat şi apoi cumpărat pe bani publici, Uniunea Sovietică probabil nu s-ar fi prăbușit, scrie Frankfurter Allgemeine.
După introducerea embargoului asupra produselor agricole și alimentare occidentale, ceea ce a rămas pe rafturi, în mod constant a devenit tot mai scump din cauza căderii rublei. După ce s-a prăbușit și prețul petrolului, Rusia s-a văzut cu veniturile subțiate drastic. La acel moment, aproximativ 70 la sută din companiile rusești într-un fel sau altul aveau nevoie de produse străine.
Anul trecut, Rusia a cheltuit aproximativ 74 de miliarde de ruble pentru substituirea importurilor. Ca urmare, cererea de produse fabricate în Rusia a crescut, din cauza căreia au crescut și prețurile. În afară de asta, preţurile au crescut şi speculativ, pe fondul dispariţiei competiției occidentale.
Cu toate acestea, după doi ani de importzamescenie, în economia rusă continua să se lase aşteptate schimbările structurale. Din contra, investițiile în sectoare precum agricultură și procesarea produselor alimentare, care primesc un sprijin special de la stat, au scăzut cu aproape o zecime. Desigur, producătorii cresc productivitatea în limitele capacităţilor de producţie existente, dar evită o dezvoltare și expansiune reală. Explicaţia este simplă: investițiile în mărirea capacităţilor se vor recupera peste ani, iar antreprenorii se tem că ar putea pierde. „Este greu să-ţi faci un plan de afaceri având ca punct de plecare politica economică potențial șubredă a Kremlinului – scrie ziarul german. Mai ales că Rusia a avut în mod tradițional probleme cu productivitatea și lipsa investițiilor.
Kremlinul are dreptate când spune că Rusia are nevoie urgentă de modernizare și dezvoltare a industriilor de bază, pe care şi le poate permite o țară cu astfel de resurse vaste – ex. prelucrarea metalelor sau prelucrarea produselor alimentare. Printre altele, în aceste zone ar putea apărea IMM-uri, care acum sunt relativ puține în Rusia. În același timp, nu este vorba ca acestea să ocupe poziții de lideri la nivel global, ci strict despre existența unor astfel de întreprinderi.
Protecționismul în sine, care generează restricțiile la import și achiziții în favoarea promovării producătorilor autohtoni, aduce însă doar un profit temporar, crede Frankfurter Allgemeine. Mai mult, încercările de a „cultiva” cu ajutorul sprijinului financiar producţia de înaltă tehnologie, care este deja prezentă pe piața mondială, este o întreprindere costisitoare și consumatoare de timp, şi mai ales limitată numai la piața internă. Pe termen lung, păguboasă.
Pentru ca în ţară să existe multe întreprinderi prospere, este necesar să li se dea spațiu pentru derularea afacerilor. Întreprinzătorilor nu ar trebui să le fie teamă să investească în dezvoltarea companiei, chiar și atunci când nu primesc sprijin special de la stat. Nivelul general al riscului de afaceri în Rusia ar trebui să fie mult mai redus. El suferă acum din cauza lipsei statului de drept, birocrației și corupţiei exasperante și a dezordinii din economie, scrie ziarul german. Pentru ca în Rusia să se producă o schimbare, Kremlinul trebuie să intervină în activitățile aparatului de stat și de guvern și să reducă numărul de birocrați și politicieni.
Cu toate acestea, cinicii ar putea spune că Moscova mai degrabă va retroceda Crimeea, decât să producă astfel de schimbări, subliniază Frankfurter Allgemeine.