Expertul în drept constituțional Nicolae Osmochescu consideră că orientarea strategică a Republicii Moldova către Uniunea Europeană trebuia de la bun început consfințită în textul Legii Supreme. Într-un interviu, acordat pentru Europa Liberă, expertul amintește că prin anii 1995 Moldova avea o politică externă absolut incertă, iar propunerea PD de a introduce sintagma integrare europeană în Constituție este întârziată.
Potrivit lui, existau trei priorități: păstrarea relațiilor bune cu CSI, care-i muribund demult; integrarea în Uniunea Europeană și a treia a fost Unirea imediată cu România. „Mai târziu, în 2005, comuniștii preiau ideea de la Frontul Popular și se declară proeuropeni. Atunci ei au preluat doar ideea și chiar și ministerul și-a schimbat titulatura – din Ministerul Afacerilor Externe a devenit Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene”, afirmă Osmochescu.
Întrebat asupra impactului practic al legalizării acestui deziderat în Constituție, expertul a atenționat că Legea Supremă nu doar constată anumite lucruri, dar și reprezintă un act juridic, politic, program care stabilește un obiectiv strategic – integrarea în Uniunea Europeană.
Potrivit lui, un asemenea obiectiv ar fi de natură să limiteze considerabil posibilitățile de a specula și promova ideea de a se integra în alte comunități internaționale cum ar fi Uniunea Vamală sau cea Euro-Asiată.
Osmochescu a mai estimat că legalizarea dezideratului respectiv în Constituție nu ar diviza societatea. „Prin această stipulare sunt obligate toate instituțiile statului să promoveze această idee și s-o realizeze în practică, pentru că este o normă constituțională obligatorie pentru toți, începând de la șeful statului și terminând cu un primar”, a concluzionat expertul.