Agenda politică a preşedintelui Igor Dodon este fățiș „pro-rusă” și împotriva Acordului de Asociere cu UE, care din iulie 2016 este pe deplin în vigoare, iar vizita acestuia la Bruxelles va duce la contemplarea unui suicid economic, prin crearea unei incertitudini strategice privind viitorul țării, spun analiştii din cadrul „Expert-Grup”.
Potrivit experţilor, la momentul de față Dodon nu are autoritatea de a cere anularea Acordului de Asociere cu UE sau de a cere Rusiei să ofere Moldovei statutul de observator în cadrul Comisiei Economice Eurasiatice, deoarece competențele lui constituționale ca Președinte sunt limitate, iar majoritatea parlamentară și guvernul sunt dominate de partide cu agendă pro-europeană, care nu sunt de acord cu el.
Totuși, spun experţii, nu mai târziu de anul 2018 vor avea loc alegeri parlamentare și Dodon urmărește obținerea unei majorități parlamentare la acel moment, astfel încât să poată merge înainte cu obiectivele sale.
În contextul vizitei sale de la Bruxelles, experţii încearcă să analizeze politicile economice din ultimii ani, astfel se observă că pe parcursul ultimului deceniu, structura comerțului moldovenesc s-a schimbat masiv în direcția UE și tot mai departe de Rusia.
Exporturile moldovenești spre UE au crescut de la 444 milioane dolari SUA în anul 2005 la 1.218 milioane dolari SUA în anul 2015, ceea ce reprezintă o creștere de 274%. Pe parcursul aceleiași perioade, exporturile moldovenești spre Rusia au scăzut de la 347 milioane dolari SUA la 241 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintă o scădere de 30%.
Chiar dacă Rusia ar elimina sancțiunile aplicate exporturilor din Moldova, iar acestea ar reveni de la nivelul 241 milioane dolari SUA în 2015 la nivelul de 404 milioane dolari SUA în 2010, acestea oricum nu ar reprezenta mai mult de o treime din nivelul curent al exporturilor spre UE.
„Motivele orientării spre UE sunt clare. UE deja liberaliza importurile din Moldova de prin anul 2006 (prin intermediul Sistemului Generalizat de Preferințe – GSP, GSP+) și, mai activ, după anul 2008 (Preferințele Comerciale Autonome), înainte de semnarea Acordului de Asociere. Între timp Rusia a preferat să procedeze invers și să sancționeze importurile din Moldova apelând la manipularea în scopuri politice cu standardelor tehnice, în special fiind vorba de standarde privind siguranța produselor agricole (atât pentru cele de origine vegetală, cât și cele de origine animală)”, spun analiştii din cadrul „Expert-Grup”.
Alegerea politică a Moscovei a fost că Moldova trebuie pedepsită dur pentru aprofundarea cooperării cu UE. Mai exact, în septembrie 2013 Rusia a interzis importul de vinuri moldovenești, în iulie 2014 a interzis importul de fructe și legume proaspete, iar în august 2014 a introdus taxe de import la 19 categorii de produse.
Din 2015, Moscova a început să redeschidă parțial piața sa pentru anumite bunuri moldovenești, dar pentru un număr limitat de companii, majoritatea din ele fiind originare din regiuni cu manifestări pro-ruse – autonomia găgăuză și regiunea separatistă transnistreană. Rusia a început să aplice principiul „biciului și turtei dulci” pentru a spori tensiunea și divergențele dintre autoritățile centrale pro-europene ale Moldovei și Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.
În prezent Moldova extinde rețeaua sa de acorduri de liber schimb cu state din „piața europeană lărgită”, care constă din toți vecinii apropiați ai UE, cu care aceasta are acorduri de liber schimb. Aici sunt incluse, în afară de UE, statele membre ale EFTA (Norvegia și altele), CEFTA (statele din Balcani ce nu fac parte din UE), Uniunea Vamală a UE (Turcia), partenerii UE sud-mediteraneeni, precum și alți parteneri ai Moldovei în cadrul ZLSAC (Ucraina, Georgia). Moldova este atât liberă, cât și încurajată să consolideze această rețea de zone de liber schimb. Această piață europeană lărgită cuprinde 72% din totalul exporturilor moldovenești. Toate acestea ar dispărea dacă Moldova ar accede în Uniunea Economică Eurasiatică, pe care o propune Președintele Dodon.
UE, de rând cu FMI, a acordat Moldovei asistență creditară macroeconomică substanțială, asistență considerabilă sub formă de granturi, iar Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au devenit cele mai mari surse de investiții străine.
„În câteva cuvinte, toate acestea înseamnă că președintele Dodon deja dăunează economiei moldovenești prin crearea unei incertitudini strategice privind viitorul țării pentru investitorii străini. Ideea ca Moldova să denunțe Acordul de Asociere cu UE pentru a adera la Uniunea Economică Eurasiatică este posibilă din punct de vedere tehnic și este o opțiune politică deschisă în situația la zi (cu 40-50% de susținere potrivit sondajelor recente). Totuși, un astfel de pas ar fi foarte aproape de un suicid economic pentru Moldova”, mai spun experţii.