Momentul de cumpănă în care a ajuns colosul bancar al Germaniei, Deutsche Bank, a trimis unde de șoc în piețe încă de la sfârșitul lunii septembrie, dar fragilitatea sistemului bancar din țările membre UE pare să fie doar o parte a pericolelor care îi pândesc pe investitori.
„Multe dintre cauzele problemelor care au afectat Europa în perioada 2009-2012 -lipsa de competitivitate a economiilor din periferia zonei euro, sustenabilitatea datoriilor publice și potențialul scăzut de creștere economică – nu au fost decât mascate de intervenția agresivă a Băncii Centrale Europene”, afirmă analiștii corporației canadiene Pavilion, citați de Market Watch.
Deutsche Bank oscilează periculos, amenda din Statele Unite, de 14 miliarde dolari, anunțându-se doar una dintr-un șir lung de penalități ce a debutat în primăvara anului trecut cu 2,5 miliarde de dolari plătiți către autoritățile americane și britanice într-un caz de manipulare a ratei dobânzii în scopuri financiare proprii. Dar colosul german este doar una dintre problemele care macină fundația Europei.
Referendum italian
La începutul lunii decembrie, italienii sunt chemați să decidă dacă sunt de acord cu modificarea Constituției în vederea eficientizării activității Legislativului din peninsulă.
Premierul Renzi a plusat cu anunțul că își va prezenta demisia în cazul în care se va confrunta cu un vot negativ dat proiectului noii Constituții și, chiar dacă nu a mai amintit acest lucru în ultima vreme, riscul declanșării unor alegeri anticipate planează asupra Italiei.
Analiștii băncii HSBC cred că un vot în favoarea noii Constituții ar avea rolul de a îmbunătăți performanța nesatisfăcătoare din ultima perioadă a acțiunilor companiilor italiene, în vreme ce respingerea acestui proiect „ar fi un eveniment cu riscuri semnificative pentru Italia, cu repercusiuni asupra întregii Europe”.
Brexit în stil dur
Rezultatul referendumului din 23 iunie, prin care britanicii au decis în favoarea abandonării proiectului european comun, nu a avut până acum un impact foarte mare asupra piețelor financiare sau a datelor economice din ultimele trei luni, de vină fiind și lipsa unui precedent în acest sens, ca și a unui calendar clar după care să fie coordonat Brexitul.
La sfârșitul săptămânii trecute însă, premierul Theresa May a luat taurul de coarne și a înaintat data de 31 martie drept termen final pentru declanșarea divorțului de UE.
Cum șeful guvernului britanic a anunțat că nu are de gând să facă vreun pas înapoi în privința reducerii numărului de migranți veniți în Regatul Unit este de așteptat ca și celelalte 27 de țări europene să sancționeze drastic Marea Britanie în privința accesului la piața unică europeană.
Iar răul abia începe să se întrevadă. „Să nu ne înșelăm în această privință, va fi foarte dureros pentru economia britanică”, susține Erik Nielsen, economistul șef al UniCredit.
„În acest scenariu, Regatul Unit va avea de suportat sistemul uniform de taxare a mărfurilor externe din UE, cu diverse taxe aplicate pe diverse tipuri de mărfuri: 15% pentru mărfuri agroalimentare, 10% la automobile și 5% la componente auto”, mai amintește economistul băncii UniCredit.
BCE, un viitor incert
Instituția condusă de Mario Draghi a intervenit agresiv pentru a redresa economiile din zona euro. Injecția monetară în economiile regiunii a coincis cu o creștere a cererii de credite și a coborât costul creditelor pentru corporații, observă analiștii Pavilion.
Cu toate acestea, chestiunile legate de nivelul anemic al producției în regiune sau al creșterii salariale rămân în continuare motive de îngrijorare, iar BCE pare să fi lichidat toate activele eligibile pe care le putea achiziționa în cadrul programului de relaxare cantitativă.
O soluție ar fi dublarea programului BCE cu unul de stimuli fiscali, dar acest lucru este considerat improbabil de către economiștii corporației canadiene prin prisma alegerilor electorale generale ce vor fi organizate anul viitor în mai multe țări europene.
Pentru moment, experții Pavilion își păstrează optimismul în privința Europei, dar așteaptă să vadă forțele politice aflate la guvernare în țările UE răspunzând acestor provocări.
Două puncte fierbinți se remarcă în analiza Pavilion: pericolul reprezentat de Italia și necesitatea continuării programului de relaxare cantitativă inițiat de BCE.
„Fără un rezultat pozitiv în ambele cazuri, divergențele din interiorul Europei vor reveni în actualitate. Încă nu ne-am schimbat punctul de vedere, dar ținem sub observație aceste riscuri”, au explicat analiștii canadieni.