Vreme de mai bine de 50 de ani, Europa a făcut tot ce i-a stat în putință să acopere un trecut rușinos și o datorie de neșters pe care nici acum nu se arată capabilă să o recunoască la adevărata ei valoare.
Nu are nimic de a face cu crizele datoriilor financiare care au izbucnit în ultimii ani în diverse colțuri ale continentului, ci cu o datorie morală ce nu va putea fi plătită vreodată, afirmă jurnalistul britanic Roger Cohen, într-un editorial publicat în New York Times.
Mișcare sinucigașă
Aproape 36,5 milioane de europeni au murit în perioada 1939-1945 ca urmare a ororilor declanșate de Al Doilea Război Mondial.
Jumătate dintre ei erau civili, iar aproape 6 milioane reprezintă evreii persecutați de toate guvernele complice ale celui de-al treilea Reich: din Vichy-Franța, până în mult mai recea capitală a Lituaniei, Vilnius.
„Niciun alt conflict din lume nu a înregistrat un număr atât de mare de victime într-un timp atât de scurt”, arată Tony Judt în volumul „Postwar”.
Războiul declanșat de naziști a reprezentat apogeul a 31 de ani de mișcări politice sinucigașe din Europa, care au început cu Primul Război Mondial.
Într-un continent în ruine, milioane de refugiați bântuiau printre vestigiile fostei civilizații europene. Granițe au fost retrasate mutând populații întregi într-o parte și alta ca pe simpli pioni pe o tablă de șah.
Germania a fost tăiată în două, iar înțelegerea de la Yalta i-a dat dreptul lui Stalin de a se declara stăpân pe Europa de la est de Elba.
În acel moment, Europa s-a pierdut pe sine, și-a pierdut caracterul multietnic care o definise până atunci.
Germania mai adăpostea doar 21.450 de evrei dintr-o populație de 600.000. Pentru mult timp, Europa a refuzat să își amintească acest lucru.
Datorii neșterse
În acest moment de criză, când Europa pare să răbufnească iarăși din interior, o amintire a traseului parcurs de continent de la 1945 și până acum ar reprezenta măcar un minim omagiu adus celor 36,5 milioane de victime.
Fără acest punct de referință e imposibil să percepi în adevărata lor lumină noile dileme europene: de la excesul de forță politică manifestat de Germania, la amenințarea reprezentată de Vladimir Putin, la criza actuală a refugiaților și până la păstrarea monedei unice.
Moneda euro pare să declanșeze la rândul ei războaie politice, armistiții de moment și iarăși alte crize și datorii.
În 2005, după ce președintele francez Jaques Chirac a încălcat un străvechi tabu, vorbind despre rolul Franței în politica de exterminare a evreilor din Europa nazistă, alt oficial de la Paris recunoștea acest lucru.
Într-o vizită oficială în Israel, premierul de atunci al Franței Jean-Pierre Raffarin, declara că „Franța va fi pe veci legată de această datorie pe care a moștenit-o”.
La fel, datoria Germaniei către Europa nu va putea fi niciodată plătită. Este reală și la fel de mare ca și în 1945.
Citeşte şi: (FOTO) Naziştii, la un pas de a crea o bombă nucleară, potrivit unui documentar german