Elita politică și economică a lumii se întâlneşte la Davos; 5 teme de bază care vor fi abordate

În plin război mondial al petrolului şi al monedelor, în plină confruntare economică între Rusia şi Occident şi în plină criză a francului elveţian, cocheta staţiune montană Davos din Elveţia aduce împreună începând de astăzi, timp de patru zile, peste 40 de şefi de stat şi premieri – o prezenţă rară fiind premierul Chinei Li Keqiang, lideri politici din întreaga lume, pe conducătorii celor mai puternice instituţii financiare, pe managerii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu pentru a analiza şi găsi soluţii la „10 provocări globale“.

Singurul reprezentant invitat ofi­cial al unui stat din estul Uniu­nii Europene este Ma­teusz Szczurek, ministrul de finanţe al Poloniei, o ţară pe care creşterea neîntreruptă a eco­no­miei timp de 25 de ani a propulsat-o pe prima scenă a diplo­maţiei mondiale. Leagănul glo­balizării, aşa cum este considerat Fo­ru­mul Economic de la Davos, va găzdui în total aproximativ 2.500 de participanţi oficiali, printre care can­celarul german Angela Merkel, preşedintele Franţei François Hollande, se­cretarul de stat al SUA John Kerry, o delegaţie impresio­nan­tă de oficiali ucrai­neni inclusiv pre­şedintele Petro Poroşenko şi minis­trul rus de finanţe Anton Siluanov.

O prezenţă remarcabilă o au dele­ga­ţiile din ţările arabe exportatoare de pe­trol Arabia Saudită şi Emiratele Ara­be Unite. La reuniune participă şi re­pre­zen­tanţi ai Iranului, Irakului şi Libiei, alte state exportatoare de ţiţei, scrie zf.ro.

5 subiecte vor domina agenda de discuții a forumului.

Instabilitatea politică: extremism, terorism şi un război în Europa

Conflictele sunt principala pro­ble­mă cu care se confruntă anul acesta elita po­litică şi din afaceri. Atacurile teroriste din Franţa, din Australia şi mai sân­ge­roase din Nigeria şi Yemen au adus în aten­ţia publicului mai mult ca niciodată în ultimii ani ascensiunea extremismu­lui, în special a celui înrădăcinat în lu­mea mu­sulmană. Ascensiunea Statului Isla­mic în teritorii din Siria şi Irak în po­fida mo­bi­lizării militare a unor state oc­ci­den­tale şi chiar a Iranului trezeşte te­meri pri­vind eşecul guvernanţei na­ţio­na­le şi pră­bu­şirea statelor, scrie The Guardian. Prin­tre invitaţii de la Davos se numără mai mulţi lideri din ţări din Orientul Mijlo­ciu, inclusiv preşedintele Egiptului Abdel Fatah al-Sisi, regele Abdul­lah al Ior­da­niei, premierul Iraku­lui Haidar al-Abadi şi preşedintele re­giu­nii auto­no­me Kurdistan Massoud Barzani.

Criza din Ucraina reaminteşte de con­flictele „îngheţate“ care sunt reac­ti­vate şi perturbă stabilitatea în regiuni în­tregi. Petro Poroşenko, preşedintele Ucrai­nei, va căuta sprijin în condiţiile în care armata ţării duce lupte atroce cu re­beli separatişti proruşi în estul indus­tria­lizat al ţării, iar economia riscă să intre în default. Investitorul miliardar şi filan­tro­pul George Soros încearcă să con­vin­gă gu­vernele europene să ajute mai mult Kievul. El va face lobby pe lângă li­deri precum Merkel, Hollande şi pre­mierul italian Matteo Renzi.
Petrolul: un război de anduranţă al preţurilor care distruge zeci de mii de locuri de muncă

Încă slăbită de criză, economia mon­dia­lă nu poate absorbi cât petrol aruncă pe piaţă SUA şi statele OPEC, iar aces­tea refuză deocamdată să reducă pro­duc­ţia, presând puternic în jos preţurile. Petrol mai ieftin înseamnă venituri mai mici la bugetul Rusiei, o ţară angajată într-un conflict pentru supremaţie geo­po­litică cu SUA şi statele UE. Pentru a com­pensa reducerea cotaţiilor, Rusia pro­duce şi mai mult petrol, ceea ce înea­că şi mai mult piaţa. Preţuri mai mici în­seamnă, de asemenea, randament mai scă­zut pentru companiile americane care extrag petrol din şist folosind teh­no­logii mai scumpe decât cele folosite la ex­ploatările tradiţionale. Arabia Saudi­tă, unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un stat cu rezerve va­lu­tare masive, nu a făcut un secret din fap­tul că aşteaptă să vadă cât de mult re­zistă companiile petroliere americane. Pre­ţurile petrolului s-au prăbuşit cu apro­ximativ 50% faţă de maximele din va­ra trecută. Una din urmări este că BP şi ConocoPhillips renunţă la peste 500 de lo­curi de muncă de pe platformele din Marea Nordului. Schlumberger, cel mai ma­re furnizor de servicii pentru indus­tria petrolieră din lume, va desfiinţa 9.000 de locuri de muncă, sau 7% din to­tal, pentru a reduce costurile. În Mexic, la începutul lunii au fost disponibilizaţi peste 10.000 de angajaţi ai companiilor de servicii petroliere. Restructurările de per­sonal vor continua. Pe lângă lideri ai unor ţări arabe exportatoare de ţiţei, la Davos a fost invitat Abdalla Salem El-Badri, secretarul general al Organizaţiei Sta­telor Exportatoare de Petrol. Pentru liderii vestici, mai ales pentru cei din zona euro, ieftinirea petrolului înseamnă creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi un plus de energie pentru economiile anemice.

Inegalitatea: 80 de miliardari deţin mai multă avere decât jumătate din populaţia lumii

Distribuirea inegală a veniturilor este de mulţi ani o temă importantă pe agen­da discuţiilor de la Davos, dar pro­gresul în rezolvarea problemei este dezamă­gitor. World Economic Foun­dation vede în creşterea inegalităţii socio­eco­nomice un factor care fragi­li­zează societatea. ÎN OCDE, venitul me­diu al celor mai bogaţi 10% este acum de no­uă ori mai mare decât cel al celor mai să­raci 10%. Rata şomajului la nivel mon­dial va rămâne la nivelurile actuale până în 2018.

O analiză a organizaţiei Oxfam ara­tă că primii 80 de miliardari ai lumii au avut în 2014 o avere cumulată de 1.900 mi­liarde dolari, sumă apropiaţă de PIB-ul Indiei. În 2013, averile primilor 85 de miliardari ai lumii echivalau cu cele ale celor mai săraci 50% (3,5 mi­liarde de persoane).

La ediţia din acest an a Forumului Eco­nomic Mondial de la Davos vin Angel Gurria, preşedintele OCDE, şi Guy Ryder, directorul general al Or­gani­zaţiei Internaţionale a Muncii.

Schimbările climatice: fenomenele meteo extreme vor eroda economia globală

2014 a fost cel mai cald an din istoria mă­surătorilor meteo, iar schimbările cli­ma­tice vor fi una din temele principale la Davos. Al Gore, fostul vicepreşedinte al SUA, a descris schimbările climatice ca fiind „cea mai mare provocare pe care o are în faţă civilizaţia noastră“. În toamna anului trecut ONU a avertizat că influenţa umană asupra sistemului cli­matic este clară şi în creştere, iar im­pactul este vizibil pe toate continentele. Dacă problema este lăsată nerezolvată, schimbările climatice vor creşte pro­ba­bilitatea unor efecte negative severe, la scară largă şi ireversibile asupra oa­me­nilor şi ecosistemelor. Modificările climatice măresc frecvenţa fenomenelor meteo extreme, distructive şi perturba­toare pentru economii.

Pandemiile: o ameninţare tăcută 

Autorităţile mondiale au răspuns, cel puţin la început, foarte lent la izbucnirea epidemiei de Ebola în Africa şi au în­târziat să acorde ţărilor afectate suficient sprijin pentru ca răspândirea virusului să fie stopată, potrivit or­ga­ni­za­torilor de la Davos. Printre cei care vor lua cuvântul la forumurile de la Davos figurează Kofi Annan, fost se­cre­tar general al ONU, Margaret Chan, direc­torul general al Organizaţiei Mon­dia­le a Sănătăţii, şi Alpha Condé, pre­şe­dintele Guineei, acuzat că nu a reac­ţio­nat suficient de rapid pentru a stă­vili epi­demia de Ebola. Publicaţia The New York Times l-a citat pe acesta ca spu­nând că „Mă gândesc la Ebola în timp ce mă rad, mă gândesc la Ebola în timp ce mănânc, mă gândesc la Ebola în timp ce dorm“.

Alte „provocări globale“ pe mar­ginea cărora se va discuta la Davos sunt pe­nuria de resurse, capitalul uman şi pre­gătirea profesională, egalitatea din­tre sexe, investiţiile pe termen lung, dez­vol­tarea şi infrastructura, agricultura şi sigu­ranţa alimentară, comerţul inter­na­ţio­nal, viitorul internetului, infracţio­na­litatea şi corupţia, incluziunea socială şi viitorul sistemelor financiare.