Stilul Rusiei de a-şi face simţită influenţa în estul Europei nu lasă loc, pentru moment, reluării unor relaţii bune cu grupul ţărilor membre UE.
Politică externă agresivă practicată de liderii de la Kremlin are rolul de a opaciza problemele economice de acasă şi de a lustrui fosta glorie de care s-a bucurat Moscova în regiune. Europa nu poate interveni pentru a schimba modelul politicii ruseşti, dar poate contracara efectele ei, cred analiştii Consiliului European pentru Afaceri Externe.
În căutarea gloriei apuse
Rusia dă semne evidente că vrea să îşi reafirme rolul de mare putere militară, dar, în acelaşi timp, are probleme în a creşte nivelul de trai al localnicilor.
O analiză a experţilor Consiliului European pentru Afaceri Externe intitulată „Rusia 2030: O poveste a ambiţiilor măreţe şi micilor victorii” arată cum ar putea evolua relaţiile dintre Moscova, Bruxelles şi vecinii Rusiei în următorii 14 ani.
Cinci puncte cheie sunt abordate în analiză experţilor europeni, influenţa acestor politici resimţindu-se în special în Europa de Est şi în relaţiile oficialilor UE cu statele din regiune.
În opinia analiştilor Consiliului European pentru Afaceri Externe, Rusia va apela, cel mai probabil, la forţă pentru a-şi impune voinţă în regiune, drept dovadă stand amplul program de modernizare a armatei şi recentele victorii obţinute în confruntările iniţiate de Moscova.
Rusia nu îşi doreşte un război deschis cu Occidentul, dar orice pas greşit în această abordare a Kremlinului poate provoca o confruntare între cele două forţe rivale.
Deja Moscova a rămas implicată într-un război mocnit în estul Ucrainei, în regiunea separatistă Donbas, estimând eronat sprijinul public pe care l-ar avea în regiune.
Reguli nesigure
În plus, oficialii ruşi au de traversat o perioada în care fluctuaţiile puternice de pe piaţa petrolului, dar şi conflictul din Siria, procesul de reformare din Ucraina, ca şi posibilitatea unei înfrângeri a trupelor ruseşti peste hotare pot schimba foarte uşor regulile jocului practicat în acest moment de Kremlin.
Un astfel de eveniment ar putea duce fie la o retragere în bârlog a „ursului” rusesc, fie la adoptarea unei politici mult mai agresive din partea Kremlinului.
Europa poate reduce riscurile unei răbufniri a Rusiei doar prin stabilirea unor modele previzibile de reacţie a Moscovei, îmbunătăţirea comunicării cu Rusia şi creşterea costurilor aventurilor militare externe dictate de Kremlin, cred analiştii Consiliului.
În următorii ani, ţintele Rusiei vor fi cu siguranţă statele cu opţiuni pro-europene din vecinătate: Ucraina şi Georgia.
Cele două ţări ar trebui sprijinite de UE în efortul lor de a adopta principiile democratice promovate de Occident şi încurajate să colaboreze deschis cu ţările din spaţiul euro-atlantic.
Cu toate acestea, Bruxellesul trebuie să admită că interesele UE în regiune se izbesc în mod evident de cele ale Moscovei, pentru moment, singura speranţă fiind cea a unei relaţii în care cele două tabere pot coexista în mod paşnic pe această zona.