Primarul de Orhei, Ilan Șor, care este condamnat la 7 ani de închisoare, dar se află în libertate până la o decizie a ultimei instanței, ar avea datorii ce depășesc 41,000,000 de lei. Aceste date se conțin în Declarația de avere și interese personale pentru anul 2016, făcută publică în aceste zile.
Potrivit documentului, în anul trecut, Șor a primit pentru funcția de primar un salariu de peste 45,300 lei. Acesta a mai încasat o dobândă de peste 300 de lei din cele 21 de conturi bancare în care detine 1,104 dolari, 179 de euro și 369,000 lei.
Tot anul trecut, Ilan Șor s-a împrumutat serios, chiar dacă deja avea datorii de zeci de milioane. El a reușit sa împrumute – exact ca și în anul 2006 – 349,200 euro, pe care va trebui sa îi întoarcă deja tocmai în anul 2021. Un alt împrumut mai nou al lui Șor se cifrează la 16,000 000 lei, aceasta sumă adăugându-se la împrumutul de 18,000,000 lei, contractat cu un an mai înainte. Însumate, datoriile primarului de Orhei s-au ridicat, după 2016, la cca 41,199,102 lei.
Ilan Șor mai indică că deține în proprietate două apartamente și o altă jumătate de apartament, o casă și un garaj. Acesta mai este proprietar al unui teren cu suprafața de 0,067 ha, care valorează peste 641 500 lei, al unui Bentley Continental, unui Gaz și unei jumătăți dintr-o Toyota Runner.
Din declarație, se poate conchide că anul trecut nu a fost unul prosper pentru soția lui Șor, interpreta Jasmin. Aceasta ar fi obținut venituri în sumă de peste 888,000 ruble rusești, iar în cele trei conturi bancare deține cca 25,000 euro.
De menționat că, a patra notă informativă despre progresul înregistrat de compania Kroll în învestigarea fraudei de proporții din sectorul bancar al Republicii Moldova demonstrează, în mod clar, implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii din Republica Moldova care au acționat concertat și care aveau legătură cu Ilan Şor („Grupul Shor”).
Cel puțin 75 de companii au format acest grup coordonat. În perioada 2012-2014, volume semnificative de credite au fost acordate acestui grup de companii de către cele trei bănci. Aceste fonduri au fost transferate în mod predominant pe conturile bancare deschise în două bănci din Letonia, înainte de a fi spălate printr-o rețea de aproximativ 100 de conturi bancare corporative din Letonia. Marea majoritate a acestor conturi au fost deschise pe numele unor companii înregistrate în Marea Britanie sau în locații off-shore precum Belize, BVI și Panama. În urma acestui proces complex de spălare a banilor, majoritatea fondurilor au fost redirecționate în Republica Moldova pentru a plăti expunerile de credit existente, a crea impresia că acestea au constituit împrumuturi corporative veritabile și pentru a permite creșterea portofoliului de credit, în timp ce suma de aproximativ 600 milioane de dolari SUA a fost disipată în conturi bancare din numeroase jurisdicții.
Frauda respectivă a avut la bază un mecanism complex de spălare a banilor pentru a asigura continuitatea procesului de creditare. Lichiditatea a fost gestionată și coordonată între cele trei bănci din Republica Moldova prin multiple depozite interbancare, fiind înregistrate garanții false în bilanțurile zilnice prezentate Băncii Naționale ale Moldovei și stabilit un descoperit de cont (overdraft) fals în registrele contabile pentru a permite continuarea procesului de creditare. Comitetele de creditare din cadrul băncilor au fost conturnate, iar creditele au fost aprobate de către Consiliile de administrație ale băncilor care erau controlate de către „Grupul Shor”.