Prevederile Legii amnistiei fiscale, promovată în mare grabă și votată de Parlament în prima lectură, contravin Constituţiei, iar la promovarea proiectului s-au neglijat o serie de factori de principiu inclusiv transparenţa şi argumentarea economică, potrivit unui raport al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA).
După reacţii negative din partea societăţii civile şi a organizaţiilor financiare internaţionale la proiectul de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, şi unele instituţii publice, inclusiv subordonate Parlamentului, au exprimat opinii critice la adresa iniţiativei.
Într-un document voluminos de peste 50 de pagini CNA, instituţia principală responsabilă de combaterea infracţiunilor economice şi a corupţiei, semnalează o serie de deficienţe şi riscuri ale proiectului. Reprezentanţii Centrului notează că prevederile proiectului contravin Constituţiei, iar la promovarea lui s-au neglijat o serie de factori de principiu inclusiv transparenţa şi argumentarea economică, potrivit EuroPass.
Iniţiativa este de natură să favorizeze persoanele de rea-credinţă şi infractorii, şi ar putea rezulta în condamnarea Republicii Moldova la CEDO pentru încalcă drepturile omului, deoarece va permite preluarea frauduloasă a proprietăţilor.
Iertarea de păcate fiscale
Proiectul de lege promovat de un grup de deputaţi (proiectul-452-2016-ro), printre care se regăseşte şi speakerul Andrian Candu, presupune două măsuri esenţiale.
Prima ţine de liberalizarea capitalului prin oferirea persoanelor fizice posibilitatea să-şi declare şi să-şi legifereze capitalurile nedeclarate (ascunse) sau declarate (cunoscute) la valoare redusă: mijloace băneşti, bunuri imobile, valori mobiliare, cote de participare în capitalul social, mijloace de transport rutier, atât în patrie, cât şi în străinătate. Taxa privind liberalizarea capitalului ar constitui 2% şi urmează a fi transferată la bugetul de stat, sumele acumulate fiind considerate venituri publice.
Cealaltă măsură presupune stimularea fiscală prin anularea majorărilor de întârziere şi a amenzilor aferente bugetului de stat, fondurilor asigurărilor sociale de stat şi asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, care au fost impuse de către Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Casa Naţională de Asigurări Sociale, alte autorităţi competente. Măsura se referă şi la plăţile din sistemul de evidenţă specială, neachitate la data punerii în aplicare a acestei legi, inclusiv amânate şi eşalonate conform legislaţiei în vigoare cu condiţia achitării impozitelor, taxelor şi altor plăţi aferente bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Autorii proiectului încalcă până şi legea supremă, în special art. 131, alin. 4, care prevede că „orice propunere legislativă sau amendament, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern”.
Astfel înregistrarea şi votarea în prima lectură a acestui proiect s-a efectuat în lipsa acceptului exprimat în prealabil de către Guvern, ceea ce înseamnă că procedura a fost viciată şi că ulterior – dacă iniţiativa devine lege – ea poate să fie declarată neconstituţională.
Acelaşi lucru l-a subliniat şi Curtea Constituţională într-o hotărâre pronunţată în anul 2014.
Experţii CNA avertizează că obţinerea unui aviz pozitiv din partea Guvernului înainte de lectura a doua pe marginea proiectului ar putea să nu fie suficient pentru eliminarea riscului de neconstituţionalitate, deoarece ar putea să apară diferite interpretări la noţiunea ”în prealabil”. Totodată, ei au constatat că promovarea proiectului s-a făcut cu încălcarea rigorilor de asigurare a transparenţei decizionale – termenul prevăzut de legislaţie pentru dezbateri publice (15 zile) nu a fost respectat.