Amenințările vicepremierului rus Dmitri Rogozin la adresa Republcii Moldova și României „nu ar trebui luate în serios”, întrucât acesta e rolul său pentru Kremlin, de „câine rău” care nu mușcă, susține un fost coleg de universitate al acestuia, Konstantin von Eggert, analist politic la TV Rain.
„A reuşit să câştige încrederea domnului Putin când a fost preşedintele Comisiei de Politică Externă din Duma rusă, de la sfârşitul anilor ’90, până în prima parte a anilor 2000. E, de fapt, un om foarte ambiţios, care se consideră cel puţin un potenţial prim-ministru. A vrut să fie ministrul Apărării, dar, după cum ştim, Putin nu le dă niciodată ce-şi doresc oamenilor care afişează ce-şi doresc. Poate numi oameni în poziţii mai înalte, dar niciodată fix în funcţiile la care râvnesc ei. Astfel că Rogozin a primit acest portofoliu (vicepremier responsabil de industria de apărare, n.r.), care nu-i dă tocmai foarte multă influenţă, pentru că bugetul militar şi achiziţiile sunt controlate în totalitate de ministrul Apărării, domnul Serghei Şoigu, care e, într-o anumită măsură, rivalul domnului Rogozin. Dar nu cred că numirea lui Rogozin a avut vreo clipă legătură cu nevoia de a face un om responsabil de rezolvarea problemelor armatei ruse. Mai degrabă, Rogozin s-a afirmat ca un „câine rău”, cineva care tulbură ape, care ameninţă vecinii şi e oarecum copilul rebel, care spune lucruri pe care Kremlinul nu le poate spune, dar ar vrea să o facă.”, a declarat analistul pentru Digi 24.
În opinia analistului, funcția lui Rogozin e de a „emite idei foarte radicale, naţionaliste, pe care alţi lideri nu le pot exprima”.
„Cred că domnul Rogozin e acolo pentru a arăta că mai bine discuţi cu Putin decât cu cineva ca el. Pe urmă, va spune „dacă nu discutaţi cu noi, va trebui să discutaţi cu oameni ca Rogozin”. Sincer să fiu, nu cred că această tactică mai funcţionează la fel de bine acum, la 17 ani după venirea la putere a lui Putin, dar cred că, într-o anumită măsură, a funcţionat. În orice caz, Rogozin va avea mereu un loc de muncă din partea lui Putin, pentru că Putin are încredere în el. Asta pentru că a făcut nişte lucruri bune când a fost reprezentantul exclavei Kaliningrad. S-a ţinut mereu de linia Kremlinului, dar, în acelaşi timp, e o prezenţă tinerească, e producător muzical – acesta e hobby-ul lui, face videoclipuri în care cântă soţia lui. Cred că le place, la Kremlin, să aibă un asemenea personaj. Totodată, nu va fi lăsat prea aproape de pârghiile de putere. Trebuie să spun că, din punctul meu de vedere, unul din motivele pentru care domnul Rogozin nu poate ajunge prea aproape de centrul de putere e faptul că e foarte ambiţios. Am fost în acelaşi an la universitate, deşi la facultăţi diferite. A fost mereu un om orientat spre succes, mereu a vrut să avanseze şi să tot avanseze, pentru a-şi dezvolta cariera. Cred că Putin e oarecum circumspect în faţa unor asemenea oameni. Cred că faptul că are foarte mult fler politic şi că poate relaţiona cu oameni obişnuiţi e ceva ce Kremlinul vrea să poată controla. Trebuie să ţineţi cont de faptul că Rusia e condusă de oameni cu foarte puţină experienţă în politici publice şi în competiţii publice, care se tem de oameni cu o asemenea experienţă”, a mai spus von Eggert.
El a mai precizat că ameninţările în sine nu ar trebui luate foarte în serios, pentru că Rogozin nu le poate spune lui Vladimir Putin, Serghei Lavrov ori altor decidenţi din Kremlin.
„Nu-i poate forţa să pedepsească România. Dar ce e interesant e că, dacă Putin decide că e în interesul lui să-i amintească României că Rusia e cu ochii pe ea, atunci ar putea fi consecinţe. Nu unele extrem de grave, desigur. Dar poate recurge la reţinerea la graniţă a unui diplomat român, poate deschiderea corespondenţei diplomatice româneşti, interdicţie de intrare în Rusia a unui parlamentar român, asta în cazul în care vrea vreunul să vină în Rusia”, a precizat sursa citată.