De la ei s-a inspirat Chișinăul? Cipru a obținut 4 miliarde de dolari din vânzarea cetățeniei oligarhilor ruși și ucraineni

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Mai mulți miliardari ruși și ucraineni, acuzați de corupție, s-ar afla printre sutele de persoane care au dobândit pașapoarte europene, în baza unui sistem de viză „premium”.

Potrivit informațiilor obținute de The Guardian, începând din 2013, Guvernul cipriot ar fi câștigat peste patru miliarde de dolari, prin acordarea de cetățenie mogulilor străini, oferindu-le, astfel, dreptul de a trăi și munci în Uniunea Europeană, în schimbul unei sume de bani. Doar în 2016, Guvernul din Cipru ar fi emis peste 400 de astfel de pașapoarte.

Jurnaliștii The Guardian au consultat o listă pe care s-ar afla câteva sute de nume, între care cele ale unor oameni de afaceri influenți, cât și ale unor politicieni puternici, cum ar fi un fost parlamentar rus sau fondatorii celei mai mari bănci de investiții ucrainene, scrie Incont.ro. 

Cine ar fi privilegiații sistemului cipriot

Un alt beneficiar al acestui sistem privilegiat ar fi și un colecționar de artă care a cumpărat de la președintele american Donald Trump vila din Palm Beach, cât și un om de afaceri sirian din anturajul președintelui Bashar al-Assad.

Rami Makhlouf, vărul liderului sirian Bashar al-Assad, a fost vizat de sancțiunile impuse de SUA în 2008, după ce a fost acuzat că ar fi beneficiat de pe urma corupției. În 2010, Guvernul Ciprului i-a acordat cetățenia. Un an mai târziu, pe fondul izbucnirii războiului civil din Siria, i-a fost retrasă cetățenia.

Colecționarul de artă miliardar Dmitry Rybolovlev a ajuns în atenția presei internaționale după ce s-ar fi întâlnit cu Donald Trump, în timpul campaniei prezidențiale. În 2005, Trump a plătit 41 de milioane de dolari pentru o vilă în Palm Beach, pe care i-a vândut-o omului de afaceri rus, trei ani mai târziu, cu 95 de milioane de dolari.
El a primit cetățenie în 2012 și, conform Forbes, averea sa este estimată la 7,4 miliarde de dolari.

Problematica vizelor „premium”

Astfel, lista scoate la lumină o industrie extrem de profitabilă și ridică întrebări privind controalele de securitate aplicate solicitanților de cetățenie în Cipru.

În acest context, politicienii europeni privesc alarmați acest sistem, iar unii susțin că schema aruncă un semn al întrebării asupra noțiunii de cetățenie. De exemplu, parlamentara portugheză Ana Gomes a descris sistemul vizelor „premium” drept „imoral și pervers”.

„Nu mă împotrivesc ideii ca un stat membru UE să acorde cetățenie sau rezidență cuiva care aduce o contribuție specială țării, fie că e vorba de artă, știință sau investiții. Dar vorbim despre acordare de cetățenie, nu de punerea ei la vânzare”, a declarat ea.

Schema de acordare a cetățeniei în funcție de investiții a fost lansată, în Cipru, în anul 2013. Astfel, solicitanților de cetățenie sau rezidență li se cere să investească două milioane de euro în proprietăți sau 2.5 milioane de euro în companii sau active de stat. Pe de altă parte, nu există prevederi privind limba sau rezidența. Singura condiție este să viziteze țara o dată la șapte ani.

Moldova vrea să „vândă” cetățenia pentru 250 de mii de euro 

O lege asemănătoare este promovată și de guvernarea de la Chișinău. Chiar președintele Parlamentului, Andrian Candu, a propus un proiect de lege, votat în prima lectură, prin care cetățenia Republicii Moldova este oferită tuturor celora care investesc 250 de mii de euro. 

Societatea civilă consideră că această lege ar putea să legalizeze interesele clare de oficializare a unor fluxuri financiare de origine dubioasă, implicând instituţiile statului şi cetăţenii Republicii Moldova în noi scheme de cămătărie prin intermediul emiterii de instrumente de datorie publică internă.

Conform proiectului hotărârii, deţinătorii de resurse financiare de peste hotare, ar putea obţine cetăţenia Republicii Moldova dacă împrumută 250 mii de euro statului Republica Moldova pentru 5 ani. Iar Republica Moldova, adică toţi contribuabilii cetăţeni cu acte în regulă, se obligă să-i întoarcă acestui străin (încetăţenit recent) întreaga sumă şi dobânda la expirarea celor 5 ani. Astfel, acest mecanism ar putea fi mai degrabă o formă de cămătărie pusă la cale de un grup de cetăţeni, care deţin resurse financiare şi care, prin persoane interpuse (cărora li se oferă cetăţenie, adică protecţie din partea autorităţilor Republicii Moldova) doresc să stoarcă în continuare bani curaţi şi legalizaţi din bugetul de stat.

„Este regretabil faptul că Guvernul desconsideră domeniile tradiţionale şi cu adevărat importante pentru dezvoltarea strategică a Republicii Moldova cum ar fi educaţia, tehnologiile informaţionale, agricultura, industria alimentară, eficienţa energetică ş.a. care necesită investiţii directe veritabile. Astfel, autorităţile din Republica Moldova îşi identifică drept ‘domenii strategice’ acele sectoare care pot fi uşor încorporate în schemele internaţionale de spălare de bani”, remarcă Transparency International. 


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...